Imperiul furtunilor, volumul 5 din seria Tronul de cleștar, de Sarah J. Maas – recenzie

Imperiul furtunilor

Sarah J. Maas

Titlu Original: Empire of Storms

Traducator: Andra-Elena Agafiţei

Editura: RAO

An apariţie: 2018

Nr. pagini: 736

Gen: Fantasy, Romance, Young Adult, New Adult

Cotaţie Goodreads: 4,57

Nota mea:10+

Seria Tronul de cleștar: 1. Tronul de cleștar, 2. Diamantul de la miezul nopții, 3. Moștenitoarea focului, 4. Regina umbrelor, 5. Imperiul furtunilor, 6. Tower of Dawn, 7. Kingdom of Ash 

   Imperiul furtunilor – Sarah J. Maas – seria Tronul de cleștar

Va curge sânge

Visurile se vor nărui

Este nevoie ca o armată să se ridice la luptă

  Pentru a obține coroana, Aelin Galathynus va trebui să pornească pe un drum extrem de periculos, de-a lungul căruia va lupta pentru supraviețuirea poporului său. În timp ce regatele din Erilea se prăbușesc unul câte unul în jurul ei, Aelin este nevoită să accepte alianțe cu dușmani declarați, pentru a evita ca ființele cele mai dragi ei să cadă în ghearele forțelor malefice, hotărâte să pună stăpânire pe lumea acesteia. În mijlocul unui război ce pare s-o împresoare din toate zările, în ciuda loialităților rupte și cumpărate și a prietenilor pierduți, viitoarea regină este mai decisă ca niciodată să-i salveze pe cei pe care-i iubește: prințul războinic, pe de o parte, și, de cealaltă parte, poporul ei. Va reuși Aelin să-și salveze lumea de la pieire sau va eșua?

   Pentru mine, Tronul de cleștar reprezintă una dintre cele mai frumoase serii fantasy pe care le-am citit vreodată. Iar ,,Imperiul furtunilor”(vol. 5 al seriei) este cea mai copleșitoare carte pe care am citit-o anul acesta. Întregul roman este un vârtej de emoții, trăiri, senzații, gânduri și sentimente amestecate. Nici nu știu cum să descriu în cuvinte tot ce am simțit pe parcursul lecturii. Este genul acela de carte care te năucește cu ritmul amețitor al acțiunii, care te ține într-o permanentă stare de tensiune și te solicită intens emoțional. O poveste care, pe de-o parte, te surprinde cu numeroase momente romantice sau scene aproape erotice, iar pe de cealaltă parte, îți dă fiori pe șira spinării din cauza scenelor pline de oroare și suspans.

   Mi se pune un nod în gât de fiecare dată când îmi amintesc evenimentele de la finalul acestui volum. Ultimele capitole le-am parcurs cu un sentiment vecin cu disperarea. Cred că mult timp de acum încolo o să mă bântuie vorbele pline de dispreț și răutate ale lui Maeve, Regina ținutului Fae, și modul în care Aelin își acceptă soarta. Știam de la bun început că era hotărâtă să-și salveze prietenii, iubitul, poporul, dar prețul pe care l-a plătit pentru toți acești oameni, pentru regatul ei, mi s-a părut mult prea mare. Fiecare pas pe care l-a făcut ea, fiecare plan și calcul, fiecare secret și risc asumat… Erau pentru Terrasen. Pentru oamenii ei. Pentru o lume mai bună. Doar că Aelin a făcut un plan pentru toți, dar niciunul pentru ea. Oare cum se va descurca de acum încolo? Nu știu. Vom vedea… De-a lungul seriei, am văzut-o supraviețuind pierderii, durerii și torturii, sclaviei, urii și disperării, așa că sunt convinsă că va supraviețui și de acum încolo, pentru că povestea ei nu este una a întunericului. Trebuie să învingă!

   Nicicând nu am mai simțit atât de multă admirație pentru un personaj de carte. Aelin Galathynius, cunoscută și ca Celaena Sardothien, cea arogantă, curajoasă și iscusită, Celaena care nu cunoaște teama sau disperarea, Celaena care este o armă mortală desăvârșită, mi-a cucerit inima. Este o femeie curajoasă, puternică și inteligentă, puțin cam arogantă, însă e de înțeles. Doar este Aelin Inimă-de-Foc. Aelin Aducătoarea-de-Lumină. Moștenitoarea Focului. Regina de drept a Terrasenului. Un bastion împotriva întunericului. Harul magiei ei poate zgudui întreaga lume. Ea nu cere, ci ordonă sau impune o alianță. Și este un foarte bun strateg. Mulți se tem de ea, dar  numai cei apropiați știu cât este de iubitoare. Iubește cu o ferocitate rar întâlnită.

,,Zâmbetele și bunele maniere nu aveau să câștige războiul. Avea să fie câștigat de o femeie dispusă să riște o întreagă insulă plină de oameni ca să obțină ce avea nevoie ca să-i salveze pe toți. De o femeie ai cărei prieteni erau la fel de dispuși să îi facă jocul și să își sfâșie sufletele, dacă asta ar fi însemnat să-i salveze pe cei mai mulți.”

   Spre marea mea încântare, ,,Imperiul furtunilor” iese în evidență față de precedentele volume ale seriei. Este diferit. Și mult mai bun. În primul rând, am fost surprinsă de alianțele care s-au format între dușmanii declarați. Trebuie să recunosc că, inițial, m-am îndoit de faptul că există vreo șansă să se alieze, având în vedere că aceștia nu suportau nici să stea unul lângă celălalt. Și totuși… Masculi Fae sau semi-fae, ființe nemuritoare, creaturi metamorfice, vrăjitoare, regi – toți au fost nevoiți să se suporte și să lupte contra regelui demon, Erawan. Am fost uimită să îi văd că se ceartă, se insultă, și totuși, se ajută între ei, se admiră reciproc, ba chiar se îndrăgostesc…

   În al doilea rând, romanul de față este impregnat cu foarte mult romantism și scene aproape erotice. Majoritatea personajele principale și secundare dezvoltă un anumit interes în dragoste sau sunt deja într-o relație: Aelin/ Celaena – Prințul Rowan; Regele Dorian – Manon, Moștenitoarea Clanului de vrăjitoare; Lorcan, nemuritorul războinic Fae – Elide Lochan; prințul semi-fae Aedion – Lysandra, o creatură metamorfică. Cu toții trec printr-o gamă foarte variată de  emoții și sentimente. Iar ceea ce ajunge să simtă fiecare pentru partenerul de cuplu – sau potențialul viitor iubit, îl transformă într-o cu totul altă persoană, mult mai bună.

,,Chiar și când lumea asta o să fie doar un fir de praf uitat între stele, eu tot am să te iubesc.”

,,Am să găsesc mereu o cale să mă întorc la tine.”

   E uimitor modul în care Dorian, suveranul unui regat distrus, reușește să atingă o coardă sensibilă în sufletul lui Manon, Aripa Conducătoare a Legiunii Dinți-de-fier, o vrăjitoare cunoscută pentru disciplina, supunerea și brutalitatea ei, care a ucis și a vânat oamenii pentru distracție. E remarcabil modul în care Aedion (verișorul lui Aelin; poreclit Lupul Nordului și Târfa Adarlanului), un ,,războinic călit de sânge, de furie și de pierderi”,  cunoscut pentru faptele îngrozitoare pe care le-a făcut în trecut, ajunge să-și dorească să simtă și el iubirea. Iar toată atenția lui se îndreaptă spre Lysandra, o creatură metamorfică care ani la rând a fost supusă unor chinuri sufletești și trupești înfiorătoare. Nu o condamnă pentru trecutul ei. Ar fi un ipocrit. Știe că trebuie să respecte niște limite cu ea, că erau ,,granițe pe care nu le-ar fi încălcat și chestiuni asupra cărora nu ar fi insistat”, nu după tot ce îndurase tânăra încă din copilărie, așa că preferă, deocamdată, doar să flirteze cu ea. De asemenea, e ceva înduioșător să vezi cum Lorcan, un războinic nemuritor Fae care de-a lungul secolelor făcuse niște lucruri josnice, și le savurase din plin cruzimea, încearcă să iasă de sub influența atracției irezistibile pe care o simte față de Elide, o sclavă evadată din Morath. Și eșuează lamentabil. Devine posesiv, în loc să simtă indiferență. Felul în care luptă ea, mai ales că e oloagă de un picior, îi stârnește mândria. Nu știe precis ce simte pentru Elide, dar e dispus să moară pentru ea.

,,Lorcan fusese născut din și dăruit cu întuneric. Să se întoarcă în el nu era o sarcină dificilă.

Dar să lase acea lumină strălucitoare și minunată să se stingă înaintea lui… În oasele lui vechi și amare, nu putea accepta asta.

Ea fusese uitată – de tot și de oricine. Și totuși sperase. Și totuși fusese bună cu el.

Și totuși îi oferise un licăr de pace în timpul în care el o cunoscuse.”

   Dar nimic nu se compară cu relația dintre Aelin și prințul nemuritor Rowan, cel mai puternic mascul Fae pursânge din lume. Toți cei din jur simt legătura profundă și indestructibilă dintre ei – legătură care îi unește mai mult decât sângele, decât magia lor. E drept că între ei există și acea legătură carranam (legătura este atât de rară, încât majoritatea Fae n-au întâlnit niciodată pe cineva compatibil sau în care să aibă suficientă încredere încât să încerce; se referă la faptul că cei doi își împărtășesc magia, o preia unul de la celălalt, și pot comunica telepatic – ceea ce reprezintă un avantaj puternic în luptă), dar adevărul e că Aelin este inima lui Rowan. Inima lui de foc. Prietena, iubita, partenera lui. Egala lui. A învățat-o tot ce știe și a funcționat deoarece magiile lor s-au înțeles profund una pe cealaltă – la fel ca sufletele lor.

  ,,O marcase profund, iar așa ceva nu mai putea fi anulat, spălat. Se revendicaseră reciproc, iar Rowan știa că ea era conștientă de ce însemna asta – la fel ca și el…  Știa că fusese alegere ei. O decizie finală în ceea ce-l privea pe cel cu care avea să-și împartă patul regal.”

   Prima dată când s-au întâlnit (în ,,Moștenitoarea focului”, vol. 3 al seriei), voiau să se ucidă unul pe celălalt. Amândoi erau într-un loc foarte întunecat, dar s-au scos reciproc de sub influența lui. Au găsit o cale împreună. Rowan fusese cel mai eficient general, asasin și călău din armata reginei Maeve, însă Aelin l-a transformat după trei secole în care a fost legat de un jurământ de sânge. Dragostea ei a distrus o unealtă perfectă de ucis.

  ,,Aelin îi privi gâtul, corpul minunat și chipul pe care, cândva, îl urâse cu atât înverșunare. Și se întreba dacă era posibil să iubești pe cineva atât de mult, încât să mori din cauza asta. Dacă era posibil să iubești pe cineva atât de mult încât timpul, distanța și moartea să nu reprezinte niciun pericol.”

  ,,Avea să piară vreodată dorința? Nevoia nu doar de a-l auzi, ci de a o pătrunde atât de adânc, încât să simtă că sufletele lor se împleteau, că magia lor dansa… Firul care o scosese din miezul aprins de nebunie și distrugere.”

   Însă lucrurile astea – dorințele și iubirile – erau, oricum, în coada unei liste de priorități foarte lungi și însângerate. Gândurile lui Aelin se îndreaptă spre Erawan, regele demon cel renăscut, care o așteaptă cu oastele lui de vrăjitoare Dinți-de-fier și soldați Valg. Dar confruntarea dintre ei va fi amânată până când ea va reuși să atingă câteva obiective importante. Mai întâi de toate, trebuie să-și recupereze regatul, să ia legiunea Bane și să adune o armată mai mare în jurul ei, apoi să găsească și să distrugă orice urmă de chei Wyrd (o rasă de demoni crease aceste chei și le folosise pentru a pătrunde în această lume), să obțină Lacătul (are nevoie de el ca să potrivească  din nou cheile în poarta Wyrd distrusă; este singura cale de a o sigila permanent), și astfel, să-l trimită pe Erawan înapoi în ținutul de iad.

   Lucrurile nu merg conform planului pentru că ea nu primește aprobarea familiilor conducătoare din fiecare teritoriu, cu toate că este ultima supraviețuitoare din neamul Galathynius și singura persoană capabilă să îl țină la distanță pe Erawan. Lorzii din Terrasen o consideră nepotrivită din cauza trecutului ei de asasină, dar și din cauza celor care o însoțesc: o fostă curtezană (Lysandra), un fost general de armată din Adarlan (Aedion), precum și Rowan, unul dintre cei mai de încredere războinici ai lui Maeve, Regina Întunecată a ținutului Fae care tânjește de mulți ani după Terrasen. Nu au de gând să lase ,,un copil răsfățat și arogant” să distrugă cu toanele lui tot ce au construit ei. Nu o pot pune ca regină pe cea care l-a servit pe inamicul lor, și care acum, fără îndoială, împarte patul cu un prinț Fae. În cel mai bun caz, se vor gândi la rolul ei în viitorul Terrasenului, numai dacă reușește să găsească cât mai mulți aliați.

,,- Îți promit că, indiferent cât de departe aș ajunge, indiferent de costuri, când ai să mă chemi în ajutor, am să vin, spuse Aerin. Îți promit pe sângele meu și pe numele familiei mele că nu am să mai întorc spatele Terrasenului așa cum mi l-ai întors tu. Îți promit, Darrow, că atunci când o să vină momentul și ai să te târai cerșindu-mi ajutorul, am să-mi pun regatul înaintea orgoliului și nu am să te ucid pentru asta. Cred că adevărata pedeapsă va fi să mă vezi pe tron pentru restul vieții tale mizerabile.”

  Dar înainte de a pune la cale un plan prin care să adune o armată de asasini, hoți, exilați și oameni de rând, Aelin trebuie să caute Lacătul în orașul scufundat din Mlaștinile Stâncoase.

   Între timp, în Morath, regele demon Erawan își face și el un plan. Vrea să cucerească ținuturile din sud, să le alieze forțele cu ale sale și să o lase pe Aelin singură în nord. O trimite în Rifthold, capitala Adarlanului, pe Manon Cioc-negru, Moștenitoarea Clanului de vrăjitoare, ca să cucerească orașul cu ajutorul legiunii ei de balauri și vrăjitoare Dinți-de-fier, și să i-l aducă pe Dorian Havilliard, actualul rege din Adarlan. Numai că Manon îi cruță viața lui Dorian și îi dezvăluie planurile lui Erawan.

   Iar pentru această nesupunere Manon va plătit scump. Drept pedeapsă, bunica ei, Marea Vrăjitoare a Clanului Cioc-negru, îi cere să-și execute secunda. În acel moment, Manon își dă seama că existau forțe mai mari decât obediența, disciplina și brutalitatea, și că ea nu s-a născut fără suflet, și astfel, decide să întoarcă sabia împotriva propriei sale bunici. Prin asta își pierde titlul de Aripă Conducătoare și de moștenitoare. Ce se va întâmpla de acum încolo cu ea? De ce l-a cruțat pe Dorian? Care îi sunt motivele? Va reuși Aelin să găsească aliați? Va găsi Lacătul? Ce are de gând să facă Regina Întunecată Maeve? Navele ei de război au fost zărite pe coasta vestică a teritoriului Fae. Cu cine se va alia? Ce obiect vrea Elide să-i ofere lui Aelin? Citiți cartea și veți primi toate răspunsurile!

Cartea Imperiul furtunilor, de Sarah J. Maas poate fi comandată de pe site-ul Editura Rao

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libris, elefant, cartepedia, Diverta, librărie.net şi cărtureşti

Recenzii cărţi fantasy

Imperiul furtunilor o carte copleșitoare.