Micul Prinț – Antoine de Saint-Exupéry – o carte dincolo de vârstă

Micul Prinț – Antoine de Saint-Exupéry – o carte dincolo de vârstă

Micul Prinț - Antoine de Saint-Exupéry – o carte dincolo de vârstă

Micul Prinț – Antoine de Saint-Exupéry – o carte dincolo de vârstă

Titlu: Micul Prinț

Autor: Antoine de Saint-Exupéry

Editura: Rao 

  Există cărți menite să dăinuie în timp, să fie mereu citite cu interes de către micii și marii cititori, iar „Micul Prinț” este una dintre ele. Este una dintre cele mai răspândite cărți din lume, a fost tradusă în peste 361 de limbi, inclusiv în Braille. Estimările spun că anual se vând aproape două milioane de exemplare în întreaga lume. Este a doua cea mai tradusă carte din lume, după Biblie. 

   Iată câteva lucruri pe care, poate că nu le știai despre Micul Prinț:

  1. În timpul exilului în America de Nord, în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, Antoine de Saint-Exupéry și-a descoperit pasiunea pentru literatură și a scris aproape jumătate din întreaga sa operă, inclusiv Micul Prinț. 
  2. Prima traducere a fost realizată în anul 1943, de către Katherine Woods în limba engleză. Astăzi, traducerile acestei fabule includ dialecte, cum ar fi cele italiene. 
  3. Este una dintre puținele cărți moderne traduse în limba latină. Deasemenea, cartea a fost tradusă și în câteva limbi rare, cum ar fi Alur care se vorbește în Congo sau Toba care se vorbește în Argentina de nord. 
  4. În Coreea și China există 47 și respectiv 50 de ediții cu traduceri diferite.  
  5. În Franța, țara natală a lui Saint-Exupéry, atât Micul Prinț, cât și celelalte scrieri ale autorului au fost interzise și nu s-au publicat până după Al Doilea Război Mondial, datorită viziunii critice a autorului, intolerată de către naziști. Cu toate acestea, în secret, s-au publicat totuși copii și s-au răspândit în întreaga lume.  
  6. Astăzi, Micul Prinț este adesea folosit ca text pentru cei care încep să învețe limba franceză.
  7. Deși textul are un limbaj simplu, ușor de înțeles pentru copii, simbolistica acestei fabule se studiază chiar și în centre universitare.

    Pentru că am ajuns la simbolistică, iată câteva din simbolurile pe care le-am întâlnit în Micul Prinț:

   Stelele. Naratorul este pilot și privește stelele ca pe niște elemente fixe esențiale în procesul de zbor, dar după ce îl întâlnește pe Micul Prinț și află că acesta locuiește printre ele, începe să creadă în prietenie, învățând multe din simplitatea cu care îi vorbește Micul Prinț. Deasemenea, stelele reprezintă misterul universului, iar în final, singurătatea naratorului, acesta desenează o singură stea, iar rândurile pe care le adaugă sunt pline de nostalgie:

 „Aceasta este, pentru mine, cea mai frumoasă și cea mai tristă priveliște din lume. E aceeași priveliște pe care o vedeți și cu o pagină înainte, dare u am desenat-o încă o data, ca să v-o arăt mai bine. În locul acesta, micul print s-a ivit pe pământ, apoi a dispărut.”

  Deșertul. În carte se vorbește și despre deșertul Sahara, unde ținutul este sterp, dar este pregătit pentru o schimbare. Din acest punct de vedere, deșertul reprezintă mintea umană a adultului, îngreunată de idei complexe  și devenită astfel supraaglomerată. Odată ce îl întâlnește pe micul prinț, pilotul realizează că mintea poate fi transformată, supusă simplității. 

  Regele. Este plin de sine și caracterizat printr-un egoism extrem. Această caracteristică îi aduce singurătate. În ciuda faptului că pretinde a ști totul, nu are abilitatea de a comunica și de a se apropia de oameni. Superioritatea sa autoproclamată îl izoleză. Cine este Regele? Ei bine, el simbolizează omul actual, cel care crede că le știe pe toate și se crede superior, nu ascultă pe cei din jur, nu comunică, nu are respect pentru ceilalți, nu știe să trăiască în armonie cu ceilalți. 

   Floarea. Este simbolul fragilității, a frumuseții, dar și a speranței. Floarea din această fabulă crește, se schimbă, înflorește. Pentru micul prinț, floarea este o comoară care trebuie prețuită. Este simbolul vieții. 

   Micul Prinț – reprezintă inocența, puritatea, reîntoarcerea la simplitate. Este o lecție pentru adulți, o lecție de simplificare a vieții, de aducere aminte a inocenței. 

   Acestea sunt doar câteva din simbolurile regăsite în „Micul Prinț”, o carte pe care o am în două ediții, de la editura Rao, ambele fiind cu ilustrațiile autorului.

   Există o vârstă anume la care trebuie să citești această carte? Ei bine, atunci când vine vorba de citit, cred că poți citi oricând ceea ce simți să citești, iar Micul Prinț este una dintre acele lecturi care lansează noi sensuri în funcție de vârsta cititorului. 

    Iată câteva citate: 

„ Aș vrea să aflu, de ce stelele luminează. Poate de aceea ca fiecare să reușească să-și găsească steaua sa. Dar doar câţiva dintre ei îşi mai amintesc.”

„Și acum iată secretul meu, un secret foarte simplu: este numai cu inima că se poate vedea corect; ceea ce este esențial este invizibil pentru ochi.”

„Toți adulții au fost cândva copii… dar doar câțiva dintre ei își amintesc.”

„Timpul pe care l-ai pierdut pentru trandafirul tău este ceea ce face trandafirul tău atât de important.”

  „Micul Prinț” este ceea ce eu numesc lectură pansament. Ori de câte ori am nevoie de ceva reconfortant pentru suflet, citesc „Micul Prinț” și vă recomand să încercați același lucru. 

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: , cartepedia, librărie.net şi cărtureşti

Recenzii cărți

***Rodica Pușcașu***Sunt o visătoare și așa am de gând să rămân. Cititul e un privilegiu pe care l-am descoperit pentru a evada în alte lumi, pentru a descoperi poveștile unor oameni pe care nu i-ai cunoscut niciodată. Cărțile sunt lumi fascinante, care te fac să râzi, să plângi, să trăiești. Nu-mi imaginez lumea fără cărți... pentru că nu ar exista. În viața reală sunt un om simplu, care se bucură de aroma cafelei în diminețile de vară, sunt o mamă preocupată (uneori excesiv) de copilul meu și o soție iubită care mai arde din când în când mâncarea... pentru că timpul de preparare nu coincide cu timpul poveștii pe care o citesc. Vedeți voi, în cazul meu, totul se reduce iremediabil la citit... O altă pasiune de-a mea este scrisul. Scriu și ajung să-mi iubesc personajele atât de mult, încât mi le consider prieteni. În 2010 am publicat cartea de povești pentru copii „Maria și fulgii de nea”, iar în 2016 a ieșit de sub tiparul editurii PIM, cartea „Povestea secretă a Cezarei”... și nu mă voi opri aici.

2 COMMENTS

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.