Modelul din Paris de Alexandra Joel – Editura NEMIRA – recenzie

Modelul din Paris de Alexandra Joel – Editura NEMIRA – recenzie

„- Doamne, e mai complicat să faci haine decât pare, nu-i așa? - Ai dreptate, încuviință din cap mama. Eu, una, cred că o femeie ar trebui să se străduiască mereu să arate bine, indiferent dacă merge la o petrecere în grădină sau gătește; așadar, presupun că, într-un fel, e un efort să te îmbraci frumos.”

Modelul din Paris de Alexandra Joel - Editura NEMIRA - recenzie

Modelul din Paris, de Alexandra Joel – Editura NEMIRA – recenzie

Modelul din Paris de Alexandra Joel

Titlul original: The Paris Model

Editura: Nemira

Colecția Damen Tango – Romane cu dragoste

Anul apariției: 2021

Număr pagini: 379

Traducere din limba engleză de: Lidia Dobrea

Gen: Romantic, Ficțiune istorică

Cotație Goodreads: 3,88

  Un roman surprinzător, a cărui acțiune s-a răsucit la 180 de grade. Pur și simplu, cu toată experiența mea de lectură, nu mă așteptam la asemenea răsturnări de situație.

  La început, părea o carte drăguță despre modă, artă și aventura unei tinere în lumea pariziană. Tocmai citisem „Mademoiselle Coco și parfumul iubirii” , din aceeași colecție de la Nemira, și am crezut că și acest roman se va păstra în aceeași notă. Chiar am remarcat că povestea începe în aceeași perioadă istorică în care se termină acțiunea din „Mademoiselle Coco și parfumul iubirii”. În prima carte întâlnim casa Chanel, aici, casa Dior.

  În „Modelul din Paris”, personajul principal este Grace, o fată ce s-a născut și a crescut în Australia. Are o familie iubitoare, a crescut la fermă, printre animalele specifice acelei părți a lumii.

  Trece prin multe încercări, își pierde tatăl și află multe adevăruri incomode cu privire la originea sa. Se căsătorește cu prietenul său din copilărie, Jack, chiar dacă nu-l iubește. În plus, Jack se întoarce de pe front cu probleme de comportament: este agresiv, nu îl interesează decât propria persoană și adesea bea peste măsură.

„Cererea în căsătorie fusese mereu o opțiune într-un viitor îndepărtat, o posibilitate vagă, niciodată ceva real. Sentimentul de familiaritate pe care îl avea alături de Jack o liniștea. Dar îl iubea oare? Nu era sigură că știa ce înseamnă asta. Deși el nu se mai sătura să o sărute și să o mângâie, ea nu simțise niciodată că-și pierde capul. Faptul că îl plăcea pe Jack și că se distrau împreună era suficient ca ea să dorească să-și petreacă întreaga viață cu el?”

  Sătulă de relația nefericită cu soțul său și de anumite lucruri aflate despre familia ei, pleacă la Paris. Conjunctura îi e propice: în urma unei prezentări de modă la care participă în Australia, este remarcată de nimeni altul decât Christian Dior și invitată să facă parte din echipa lui ca model, la Paris.

  Acesta este punctul în care credeam că lectura nu îmi va mai rezerva nici o surpriză. Viața unui model Christian Dior. Povestea de succes a unei tinere.

  Ei bine, m-am înșelat. Acțiunea ia o turnură extraordinară când Grace îl cunoaște pe Phillipe, iubirea vieții ei. De fapt, nu neapărat când îl cunoaște, ci atunci când aflăm cine e: un spion, un agent dublu cu acoperire de comunist.

„Grace nu avea nicio intenție să meargă undeva împreună cu acest francez obraznic, față de care simțea în mod ciudat o atracție – ceea ce era, de altfel, un motiv excelent să îi refuze invitația. În ciuda asigurărilor lui Brigitte, Grace avea sentimentul că Philippe Boyer nu era persoana destinată să îi fie doar un simplu amic. Era mult mai bine – și mai sigur – dacă ar pune punct imediat acestei întâlniri. Dar…”

„Bărbatul o atrăgea și o deruta în același timp. Într-adevăr, avea o atitudine radicală în privința politicii, dar comportamentul lui dezvăluia o dualitate stranie. Poate că pasiunea lui zgomotoasă pentru comunism, pe care părea atât de dornic să o arate, era doar de fațadă. Se întreba ce se ascunde în spatele ei.”

Numai la spionaj nu mă așteptam în acest roman!

  Grace și Philippe se implică în tot felul de misiuni periculoase, printre care și salvarea vieții ambasadorului Americii.

Și spre final, când credem că în sfârșit, le știm pe toate, constatăm că de fapt, nu știm nimic.

  M-a surprins și mai tare postfața, în care autoarea spune că romanul are la bază o poveste reală, ba mai mult, Grace a existat, la fel și unele personaje, inclusiv istorice, cărora nu li s-au schimbat numele. Totodată, aflăm despre subiecte precum epurarea sălbatică, fenomen ce descria pedepsirea femeilor care colaboraseră cu naziștii în timpul ocupației, de care nici Coco Chanel n-a fost străină.

„- A pus un anunț la geamul magazinului ei de pe rue Cambon că urma să ofere gratuit o sticlă de parfum Chanel No 5 oricărui soldat american care i-o cerea. După asta, nimeni n-a mai îndrăznit să se atingă nici măcar de un fir de păr de-al ei.”

  Tocmai când mi se păreau unele fapte trase de păr… Dacă ar fi să dau un minus cărții, acesta ar fi: multe lucruri par a fi exagerate, greu realizabile în realitate, însă până la urmă, este ficțiune, nu?

  Am apreciat faptul că romanul este unul atmosferic: Parisul de după război, cu străduțele sale, contrastele acestui oraș, diferențele dintre centru și periferie…

„Grace îl urmă pe Philippe prin labirintul derutant de alei, care contrasta puternic cu rigoarea și eleganța acelor quartiers pe care le știa. Clădirile erau scunde, înghesuite și murdare.”

  Subiectele abordate sunt diverse și complexe : de la fata australiană, la modelul casei Dior, la spionaj și un final surprinzător.

Despre autoare :

  Alexandra Joel este o scriitoare australiană, a lucrat ca editor pentru mai multe reviste și a publicat două lucrări de referință privind evoluția modei în Australia. Romanul său de debut este „Rosetta: A Scandalous True Story”, ale cărui drepturi de ecranizare au fost achiziționate de un studio din America. A mai scris „Modelul din Paris” și „The Royal Correspondent”.

Carte disponibilă pe site-ul Nemira

Verifică disponibilitatea cărții în librăriile online: libris, elefant, cartepedia, librărie.net şi cărtureşti

Recenzii cărți

***Sorina Ciocârlan***Bună! Sunt Sorina și îmi plac cărțile bune. Pun suflet în tot ceea ce îmi place, iar printre pasiunile mele se numără cititul, scrisul, filmele, pisicile, dulciurile. Atunci când „mi se pune pata” pe ceva, indiferent că e carte, film sau opera întreagă a unui autor, sunt de neoprit: fac ce fac și aflu tot despre subiect, îl analizez și îl întorc pe toate părțile. Care sunt subiectele astea, care mă „obsedează”? Agatha Christie, Rodica Ojog-Brașoveanu, Harry Potter, mai nou, Cassandra Clare. Da, pentru că „obsesiile literare” se schimbă, când unele se epuizează, scad în intensitate și apar altele noi. Asta nu înseamnă că dispar de tot, rămân acolo și așteaptă să fie reactivate. Și când sunt reactivate, să te ții!...

8 COMMENTS

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.