Nu te-ai născut să suferi de Blake D. Bauer

Nu te-ai născut să suferi, de Blake D. Bauer – Editura DPH/ Didactica Publishing House – recenzie

Autor: Blake D. Bauer

Titlu: Nu te-ai născut să suferi

Pagini: 358

Editura DPH/ Didactica Publishing House

Traducere Ioana Fotescu

   Blake D. Bauer este un Ex-toxicoman, acesta propovăduiește auto-ajutor în Geelong. La 18 ani a fost găsit beat, drogat, cu mașina pornită și droguri asupra lui. A fost arestat și și-a pierdut șansa de a juca fotbal american în colegiu. Devenind cel mai vândut autor, vorbitor și dependent de reformă. El găzduiește sesiuni de „dragoste de sine, atenție și meditație” despre care spune că poate ajuta dependența, suferința mentală și bolile fizice, spunând „Nu poți repara viața altcuiva.Trebuie să-i împuterniciți să-și rezolve singuri și trebuie să vrea asta.” El se bazează pe medicina chineză și vindecarea energetică, afirmând că dragostea de sine poate repara suferința emoțională și bolile fizice, inclusiv tumorile și cancerul. Blake a spus că oamenii sceptici se tem de necunoscut. „Toată suferința noastră – depresie, anxietate și boli fizice – este un rezultat al faptului că noi nu învățăm niciodată să ne iubim și să ne îngrijim de noi în mod practic și eficient zilnic.”

   Autorul a pus în evidență nevoia de a ne depăși neîncrederea, frica, depresia, pacea interioară. Această carte a început cu propria lui bătălie. Știți acea zicală, că cel mai bun sfătuitor este cel care a experimentat starea. Adică, nu poți da sfaturi dacă propria ta experiență este nulă cu subiectul. Un citat pe care l-a scris este cel a lui Buddha ,, Nu crede nimic. Indiferent unde ai citit și indiferent cine ți-a spus, nu crede nimic, dacă nu este în conformitate cu propria ta rațiune și bun simț. ” Perfect de acord cu acest citat. Partea sentimentală și cea psihică pleacă inițial din sânul familiei. Dorința de dragoste, acceptare, mai ales pe cea a părinților, sunt un nucleu declanșator pentru partea psihică a fiecărui individ. Pornind de acolo și de la legătura foarte strânsă sau dezbinată a familiei, învățăm de mici să ne fie frică, să ne simțim vinovați, rușinați, dezamăgiți, plini de iubire, compasiune, egoiști, ș.a.m.d, interiorul acelui nucleu familial poate fi un centru negativ sau pozitiv. Iar asta nu o putem conștientiza decât mult mai târziu, când viața, eșecurile, drama, viața nesatisfăcătoare, începe să-și spună cuvântul. Chiar și atunci, mulți dintre noi nu realizăm, nu înțelegem ce se întâmplă cu noi, de ce nu putem face aia sau cealaltă, de ce suntem nemulțumiți de noi și de realizările noastre, decât abia după ce luăm atitudine și încercăm să ne găsim interiorul și starea mentală.

  La un moment dat ajungem să ne punem întrebarea: ,,Cum am ajuns aici?” Autorul reușește să aducă în discuție egoismul. Cel pe care cu toții îl avem. Atunci când ne dorim să fim sănătoși, să fim iubiți, să trăim o viață fără probleme. Însă în amalgamul de dorințe ce nu au legătură cu cei din jur, ci cu noi, devenim rușinați de gândurile și sentimentele noastre. Este un sentiment și un gând legitim, pe care involuntar le avem. Blake ca și mulți alți scriitori terapeuți, psihologi, etc, au adus în discuție la fel ca și el faptul că starea noastră interioară, cea psihică poate influența apariția unor probleme medicale, indiferent că vorbim de bolile autoimune, cancerul și depresia clinică, ce nu au încă un tratament. Este o zicală care spune că trupul și mintea ta este ceea ce mănânci și ceea ce simți. Partea noastră negativă, depresivă și alimentația ( care de cele mai multe ori are o foarte mare legătură cu parte psihică; ne trezim că mâncăm mai mult sau mai puțin când suntem stresați, supărați, îndurerați…) influențează anumiți receptori ai corpului ce produc  toxine. Aceste toxine duc la boli pentru care nu există un tratament. Despre acest subiect autorul a avut multe de spus, unele nu aș putea spune că sunt ceva ce nu știam, dar modul în care le-a spus te face să ai receptorii mai porniți să înțeleagă, să te legi de opiniile lui. Să te simți mai ușurat, mai calm.

 

,,Nimeni nu decide în mod conștient să fie nefericit, însă acest lucru se poate întâmpla atunci când persoana nu conștientizează că face acest lucru”

   ,,Foamea de iubire este mai grea de potolit decât foamea de pâine” (Maica Tereza). În capitolul 3 autorul ia în considerare nevoia de iubire. O iubire pe care cu toții o căutăm, voluntar sau involuntar. Mintea, sufletul și trupul nostru cer această iubire. E vitamina care ne face să ne simțim bine cu noi și cu tot ce este în jurul nostru. Negația dorinței de a fi iubit este o revoltă la lipsa iubirii. În viață cu toții ne dorim să fim înțeleși, acceptați, ne dorim să simțim că viața noastră contează, că nu suntem singuri. Cu toții avem nevoie unii de alții, nimeni nu este insignifiant.

   Nu voi putea să trec peste subiectul egoismului, acesta poate fi sănătos sau cel nesănătos. Despre care autorul are multe de spus, și toate sunt în avantajul nostru. Pentru a înțelege mai bine definiția egoismului, cum putem trece de la cel sănătos la cel toxic și ce rău poate provoca sau cât de toxic poate fi dacă trecem acea linie fină dintre egoismul sănătos și cel nesănătos, trebuie să ne sondăm interiorul. Vindecarea vinii, a rușinii și a nesiguranței, într-o societate bolnavă de critici, răutate, egoism toxic, minciună, etc, sunt greu de gestionat. Suntem prinși involuntar în acest cerc nămolos, de unde nu vei ieși întotdeauna întreg. Poți rămâne cu sechele din cele mai variate, de la cele psihice la cele emoționale. Critica, derâderea aduc o satisfacție nemăsurată celor care le practică. Dar, nu uitați. Atunci când întâlniți acest gen de persoane trebuie să înțelegeți că ei sunt cei care au o problema emoțională pe care încă nu și-au rezolvat-o. Ș-atunci, atacarea celor din jurul lor este un dor de a-și stăvili nemulțumirile.

,, Nu sunt o victimă. Nu am fost și nu voi fi niciodată. Sunt sută la sută responsabil pentru viața mea și pentru tot ceea ce trăiesc. Sunt sută la sută responsabil pentru viața pe care mi-am creat-o. Sunt sută la sută responsabil pentru viața pe care o trăiesc începând de azi. Nu voi mai da vina pe nimic și pe nimeni de acum înainte. Nu voi mai renunța la propria mea putere . Nu este nevoie să mă îmbolnăvesc pentru a fi iubit, apreciat sau recunoscut…”

   Pentru a putea spune tot ceea ce conține această lucrare mi-ar lua mult și bine. Detaliile ei și partea de vindecare prin propria putere psihică este atât de bine elaborată și de bine expusă încât îți este imposibil să cuprinzi totul într-o recenzie. Aş putea să vă mai aduc în vedere unele dintre subiectele cărții, cum ar fi: Vindecă și iubește copilul din tine, ( legat de asta, în fiecare dintre noi există ascuns un copil care dorește să se joace, să se simtă iubit, șamd); Ego-ul tău nu este dușmanul tău; Inspiră viața adânc și încet… și mă opresc aici. Deoarece cel mai importat este că autorul a reușit să scrie această carte prin propria experiență, din propria sa durere și nemulțumire. Lucrarea este însoțită și de Afirmații-cheie, Întrebări practice. Căutând scopul vei găsi esența ta interioară. Blake spune într-un interviu că propria noastră suferință ne ține captivi, devenind inumani și pasivi la suferința celor din jurul nostru. Pentru un autor tânăr și pentru o carte cu un subiect atât de delicat nu am altceva de spus decât că are tot respectul meu.

Carte disponibilă pe site-ul Editura DPH/ Didactica Publishing House

Recenzii cărți

Nu te-ai născut să suferi de Blake D. Bauer – Editura DPH/ Didactica Publishing House – recenzie

10 COMMENTS

  1. Doamne, ce recenzie frumoasa! Scrisa parca pentru sufletul meu. Chiar am nevoie de aceasta carte. Multumesc mult pentru recomandare, Roxy!

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.