Rășină, de Ane Riel – Crime Scene Press – recenzie

Rășină de Ane Riel

Harpinks

Traducere din daneză Diana Polgar

Crime Scene Press / 2021

  “Ane Riel este o scriitoare daneză. A studiat istoria artei la Universitatea Aarhus și a dezvoltat, în paralel, o pasiune pentru jazz. În 1996 s-a mutat la Copenhaga ca să urmeze cursuri de ilustrație la Școala de Arte. A scris mai multe cărți pentru copii.
Primul ei roman, Slagteren i Liseleje (Măcelarul din Liseleje), a apărut în 2013 și a fost răsplătit cu premiul pentru debut al Academiei Daneze de Literatură Polițistă.
Al doilea ei roman, Harpiks (Rășină), a primit cele mai importante patru premii scandinave pentru mystery & thriller: The Glass Key, The Golden Bullet, Premiul Harald Mogensen și premiul Academiei Suedeze a Scriitorilor de Literatură Polițistă pentru cel mai bun roman.

  Singurul roman care a câștigat toate cele mai importante patru premii scandinave pentru literatură mystery & thriller: The Glass Key, The Golden Bullet, Premiul Harald Morgensen și premiul Academiei Suedeze a Scriitorilor de Literatură Polițistă pentru cel mai bun roman.”

“Liv petrece mult timp în atelierul tatălui ei. Îi place natura și, din când în când, noaptea, se joacă de-a împrumutul cu locuitorii din orașul învecinat ca să asigure cele trebuincioase familiei. Pentru că întunericul alină durerea.

Numai că există o problemă.

Liv a murit când avea șase ani.

Cel puțin, asta cred autoritățile.

Tatăl ei știe că el e singura persoană pe lumea asta care o poate ocroti, așa că într-o seară trimite o barcă pe apă și o privește cum se sfărâmă de stânci, apoi străbate lungul drum spre oraș ca să anunțe că singurul lui copil a dispărut. Așa, Liv nu va trebui să meargă vreodată la școală, nu va trebui să-și părăsească niciodată părinții. Așa, va fi în siguranță pentru totdeauna.

Însă iubirea lui Jens Horder se transformă în obsesie bolnavă, ajungând să mistuie orice urmă de umanitate în calea ei.

O poveste emoționantă și plină de suspans despre ce se poate întâmpla când iubești prea mult pe cineva, când dorința de a-l ocroti devine exact lucrul care-i face răul cel mai mare.”

O autoare nouă pentru mine, un titlu ciudat pe care l-am înțeles citind cartea.

  Nu știu dacă l-aș putea numi thriller sau roman polițist sau chiar horror, mai degrabă cum spune Le Guardian:“Un studiu plin de atmosferă și extraordinar de tulburător asupra iubirii obsesive și posesive”

  Sunt câteva elemente de thriller, dar grevate pe fondul stării psihice a personajelor.

   Totul începe cu Silas Horder de pe insulița Cap, un petec de pământ legat de insula mare printr-un istm numit Gâtul. Insulița avea frumusețea ei dar era prea mică și pustie așa că lumea se așeza mai degrabă în orășelul de pe insula mare. Dar drumul de mașină, până la insula mare, îl determină pe Silas ca micul petec de pământ să i se pară un loc bun și destul de izolat unde să-și întemeieze o familie. Avea o casă, un atelier de tâmplărie o soție Elsa care-l iubea și doi băieți Mogens și Jens.  Deși firi  total diferite, cei doi băieți erau cei mai buni prieteni și insula era locul lor de joacă. Mogens  era foarte inventiv și pragmatic,semăna mai mult cu mama lor,Jens era mai liniștit, introvertit era mereu în preajma tatălui. Silas era un tâmplar renumit pe insulă ,făcea mobile dar și sicrie, îngrijea copacii de pe Cap, plantase brazi și făcea bani și din vânzarea lor de Crăciun.

  Dar avea și maniile lui: cumpăra sau aduna lucruri aducându-le pe insulă,lucruri pe care credea că le va utiliza cândva,și da câteodată făcea din ele chestii interesante și apreciate. Apoi vorbea deschis cu Jens despre viață și moarte, îl învățase să  pescuiască, să ucidă animalele pentru viață. Și mai era secretul nopților când el și Jens stăteau culcați în sicriul terminat și vorbeau despre orice: despre moarte, îmbălsămare, întoarcerea la natură sau recoltarea și folosirea rășinii, un foarte bun conservant al cadavrelor, folosit și de egipteni în antichitate. Silas era mândru că le împărtășea copiilor și mai ales lui Jens cunoștiințele pe care nu le-ar fi învățat în puțina școală pe care o făcuse.

  Moartea bruscă a lui Silas este un șoc pentru întreagă familie. La început Elsa ține oarecum lucrurile în  frâu, băieții lucrează în atelier, dar Mogens vrea mai mult de la viață și într-o bună zi dispare. Totuși trimite acasă ani de zile lunar bani. Jens se molipsise de la tatăl lui și aduna și mai determinat lucruri, casa devenind ușor un depozit de gunoaie.

  Elsa nu mai face față și angajează o fată care s-o ajute. Pentru Maria, care încercase diferite slujbe, fugind de o căsătorie aranjată, plecarea pe insulă pare ceva nou și incitant.

  Pe insulă Maria se îndrăgostește de Jens, sunt fericiți, naște doi gemeni băiat și fată, Carl și Liv, dar nu se înțelege deloc cu soacra, care simțea că-și pierde rolul de stăpână a casei.

  Moartea ciudată și misterioasă a băiatului îl determină pe Jens s-o trimită pe mama lui pe continent, să rămână doar cu fiica și soția lui. Lipsa de comunicare și curajul recunoașterii îi determină pe fiecare să fie banuitori și să se învinuiască în tăcere.

  Jens și Maria, doi singuratici care se tem de interctiunea cu alți oameni, își iubeau prea mult fiica pentru a o lăsa să se joace cu alți copii, să meargă la școală pe insula mare.

  Maria  o învață să scrie și să citească, Jens o învață să vâneze, să pescuiască, să –și facă săgețile pentru arc, să pună capcane, și mai ales să se furiseze noaptea în casele oamenilor de pe insulă, să fure anumite lucruri și alimente (așa cum făcuse și el cu tatăl lui).

  Nimeni nu-i bănuia, bunurile furate nu erau atât de semnificative, doar Roald patronul carciumii va căuta să afle cine e “băiețelul” care i se strecoară în bucătărie.

  Apoi paranoia lui Jens secondat de Maria devine și mai acută, el înscenează moartea lui Liv, închide accesul pe insulă, pune capcane pentru cei care ar îndrăzni să intre.

  La un momendat Elsa vine să stea la ei o vreme, așa Liv află că are o bunică.  Doar că aceasta vrea să ia copila cu ea pe continent, să-i ofere o viață normală, îl amenință pe Jens și asta îi aduce moartea. Și totul se petrece sub ochii copilei, din care Jens pare a-și fi făcut un aliat.

  Ziua Liv stătea ascunsă în container, în rest îi citea mamei ei care era la pat sau cutreiera pădurea. În tot acest timp fratele ei Carl,prietenul ei imaginar era cu ea.

  Sunt câteva scene terifiante: moartea bunicii și arderea cadavrului, modul cum e îmbălsămată și mumificată sora ei care se născuse moartă. Mai mult sicriul micuț era cu ea și fratele imaginar în container.

  Dar vine ziua fatală: mama e din ce în ce mai bolnavă, îi cere soțului să-i aducă un doctor,el pleacă dar se întoarce cu multe medicamente hotărât s-o ucidă, s-o lase să plece chiar dacă o iubea nespus.

  Roald ajunge pe Cap, căutând băiețelul hoț, câinele pe care-l plimbă se prinde într-o capcană și el însuși este prins de Jens și obligat să-l ajute.  Dar casa ia foc!

Ce se întâmplă cu Roald?

Dar cu Liv?

Ce s-a întâmplat cu Mogens?

Ce se întâmplă cu Jens și Maria?

Veți afla citind cartea.

  Este o poveste densă, apăsătoare, tulburătoare, despre mintea umană, despre ce poate ea face, despre ce grozăvii pot genera tulburările mintale.

Recunosc că a fost un roman dur, greu de citit, dar în același timp foarte interesant.

  Nu este greu de citit din cauza scriiturii sau traducerii, ci din cauza intensității trăirilor și amalgamului de sentimente pe care ți le trezește.

  Pentru cei cu studii în psihologie, sau amatori de thrillere psihologice chiar ușor horror, va fi o lectură deosebită.

Iată și câteva păreri avizate:

“O lectură proaspătă, originală. Excepțional de captivantă.”(Karin Fossum)

„Mi-a amintit de cel mai bun Stephen King: înspăimântătoare, dar extrem de umană cu fiecare personaj, oricât de rătăcit ar fi el.”(Jake Kerridge, Daily Telegraph)

„Una dintre cele mai remarcabile cărți pe care le-am citit de mult timp încoace.”(Jon Coates, The Daily Expres)

Carte disponibilă pe site-ul Crime Scene Press

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: , , cartepedia, librărie.net şi cărtureşti

Recenzii cărți

Rășină de Ane Riel – Crime Scene Press – recenzie