Sentința de la miezul nopții de Harriet Tyce - Editura Litera - recenzie

Sentința de la miezul nopții, de Harriet Tyce – Editura Litera – recenzie

Sentința de la miezul nopții

Harriet Tyce

Editura: Litera

An apariție: București 2022

Nr. Pagini: 331

  După ce am lecturat Portocala Sângerie și Minciuni mortale  m-am delectat recent cu ultimul roman scris de autoarea scoțiană, Harriet Tyce. O nouă intrigă, un nou fir epic alert și răsturnări de situație.

  Aventura are în prim plan două personaje centrale – Tess și Sylvie. Ajunse la vârsta maturității, cele două împart o prietenie ciudată încă din anii de liceu când relațiile aveau tendința de a deveni complicate și fragile la primele semne de disconfort.

  Dacă pe vremea adolescenței, Tess era cea care reușea cu ușurință să-și câștige popularitatea printre cunoscuți, în timp de Sylvie era prietena care constant avea nevoie de validare, în prezent, viața celor două a luat o întorsătură diferită.

  Acum, Sylvie este judecător districtual la Tribunalul pentru minori și visează să devină magistrat în Comisia de Selecție a Reginei Marii Britanii. Viața sa este împărțită între cariera care o absoarbe complet și relația incipientă cu Garreth, un bucătar chef care a reușit să se strecoare printre barierele emoționale impuse de Sylvie.

  De cealaltă parte a baricadei se află Tess. Diagnosticată cu cancer cerebral în stadiu avansat și în pragului unui divorț, monopolizând atenția celor din jur cu dorințele sale muribunde.

  “Moartea. Desigur. E diagnosticul lui Tess. A schimbat totul. E un paradox – cea mai rea veste din viața ei i-a adus ceea ce-și dorise întotdeauna. E în centrul atenției, în sfârșit. Marcus nu are ochi decât pentru ea. Se adaugă cadoul suplimentar al faptului că viața mea a ajuns în șanț. Ea a învins. E aproape cum ar acționa după un plan.”

  Pe lista ultimelor dorințe ale lui Tess sunt înscrise cu convigere reînnoirea jurămintelor de iubire cu Marcus, soțul care își dorește în fapt să o părăsească și clarificarea unei situații din trecut, a cărui vină o apasă pe patul de moarte. Sylvia și Tess ascund un secret murdar. Mărturia lor a determinat încarcerarea unei colege de clasa acuzată de ucidere din culpă.

  Deși Tess își dorește să părăsească viața cu o conștiință curată, pe Sylvie nu ar avantaja-o deloc dezgroparea faptelor din trecut, cu atât cu cât situația sa profesională se complică în urma unei acuzații de influențare a martorilor din procesul pe care îl judecă.

  “Mă uit la Tess nelămurită dacă își dă seama de ceea ce spune. Poate că nu i-ar face ei nici un rău, cel puțin nu pe termen lung. Dar, chiar dacă asta o face să se simtă mai bine, ar putea să îmi distrugă mie mai multe decât ar putea pricepe ea. (…) Tot mai sper ca împotrivirea mea o să fie destul să o oprească. Însă nu îndrăznesc să mă uit iar la ea, mă tem că o să mă prindă în privirea ei albastră și nu o să îmi mai dea drumul.”

  Cartea construiește persoajele în oglindă. Dorința lui Sylvie de a-i fi alături prietenei sale în perioada bolii și maniera în care îi iartă toate izbucnirile egoiste și isterice este diametral opusă față de abordarea lui Tess în ceea ce privește problemele legale și emoționale cu care se confruntă Sylvie.

  Schimbările de situație și decor care survin pe parcurs, ne prezintă evenimentele din altă prismă, una a cărei finalitate devine tragică.

  Acțiunea e construită scenă cu scenă și tensiunea este repartizată crescendo asfel încât eliberarea presiunii să survină la final.

  Decorul final ne adună în prag de Anul Nou, într-o vilă elegantă, la petrecerea de reînnoire a jurămintelor de căsătorie dintre Tess și Marcus, unde lucrurile degenerează și minciunile neclarificate de ani de zile erup vulcanic și necontrolat. Prima zi a noului an începe cu două cadavre, tragic expuse în plină stradă.

  “Devreme, în ziua Anului Nou, două cadavre au fost găsite înfipte în țepușele unui gard în New Town, Edinburg. Polițiștii au fost chemați la fața locului imediat după miezul nopții de cineva care își plimba câinele. Cadavrele nu au fost încă identificate. Vom reveni cu detalii.”

  Să fie vina din trecut un motiv pentru răzbunarea din prezent? Realitatea este o versiune a propriei păreri sau uneori doar o conjunctură pe care nu suntem capabili să o deslușim? Poate o prietenie să învingă minciunile acumulate de atâta vreme?

  Recunosc, dintre cele trei romane ale autoarei am savurat cel mai mult Portocala sângerie dar tendința sa de a jongla cu situații cu caracter penal și încărcătură emoțională mare, precum și creioarea unor personaje cu trăiri ușor de validat, transformă toate cărțile sale în crime thriller-uri greu de abandonat până la final.

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libriscartepedia, librărie.net şi cărtureşti

Recenzii cărți

***Dana Nichițelea (Dana)*** – sunt absolventă de studii psiho-sociale, mamă, devoratoare de cărți, pasionată de filme și cești de cafea aromată, îmi plac plimbările lungi și singuratice pe care le alternez cu reuniuni vesele între prieteni dragi, prăjiturile cu ciocolată și diminețile leneșe. Aleg să mă mențin mereu ocupată desfășurând simultan activități diverse. Mă relaxează conversațiile cu persoane lipsite de false pudori, pentru care sarcasmul, ironia si o doză de cinism, nu reprezintă un punct de cotitură. Am debutat în februarie 2020 la Editura Heyday Books, Bacău cu volumul de proză scurtă “Povestea funcționarului care a devenit cuier”, sunt co-autor în cadrul colecţiei de nuvele "Nuanţe de piper şi ciocolată" - Editura Siono, Bucuresti, lansată în septembrie 2020, iar în februarie 2021 am publicat primul meu roman – La răsărit e ceață – Editura Heyday Books, Bacău. Pentru mine, Literatura pe tocuri reprezintă o comunitate de prieteni, un spațiu în care libertatea și curiozitatea se întrepătrund și un nou început alături de oameni pasionați de lectură.

2 COMMENTS

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.