Suflete sălbatice de Amanda Quick (Jayne Ann Krentz)-recenzie

Titlul original: Wildest Hearts
Editura: Litera
Nr. pagini: 343
Traducere: Alina Rogojan
An apariție în România: 2014

Cărţi scrise de Amanda Quick

Annie Lyncroft, în vârstă de 29 de ani, deținea un mic magazin de piese de artă bizare utilizate pentru decorarea încăperilor, denumit Wildest Dreams (Cele mai nebunești vise).

Cu o personalitate artistică şi visătoare, Annie se dedica frecvent unor cauze pierdute pentru a le salva. Pe cel puțin doi bărbați rătăciți și răniți reușise să-i salveze, ajutându-i să-și găsească propriul scop în viața. Deviza ei era că oricine are nevoie să fie salvat la un moment dat.

Dispariția misterioasă a fratelui ei, Daniel, o smulge din rutina ei obișnuită și o forțează să găsească soluții pentru a depăși criza. Întrucat Daniel era doar logodit cu Joanna, care în plus mai era și însărcinată, întreaga companie din domeniul electronicii pe care acesta o deținea îi revenea lui Annie până la lămurirea situației. Creditorii companiei erau însă convinși că Daniel murise și, știind că Annie nu avea nici o experiență în domeniul electronicii, începuseră să-și solicite rambursarea împrumuturilor.

Disperată, Annie recurge la o soluție extremă. Apelează la Oliver Rain, prieten cu Daniel, un magnat puternic si misterios, de 37 ani, pentru a-i propune o soluție scandaloasă : să facă o căsătorie de conveniență, întrucât prin aceasta Oliver ar avea dreptul să dețină jumătate din acțiuni. Aducerea acestuia la conducere ar liniști investitorii și ar menține compania pe linia de plutire până la întoarcerea lui Daniel, de care Annie era sigură. Ulterior, ar urma să divorțeze și lucrurile ar reveni la normal.

Annie îl cunoscuse pe Oliver la logodna lui Daniel. Annie știa că Daniel lucrase pentru Oliver și că acesta investise masiv în compania fratelui ei aflată la început de drum și era curioasă să îl cunoască. Daniel o avertizase însă că e foarte probabil ca Oliver să nu apară, întrucât acesta nu era văzut niciodata în public, cu atât mai puțin la evenimente sociale.

“Dar, spre marea surprindere și încântare a lui Daniel, Rain își făcuse apariția la petrecerea de logodnă într-o limuzină neagră. Purtase o ținută de seară în negru și alb sever. Hainele oficiale subliniaseră încremenirea întunecată, aprigă din el.
Annie fusese vrăjită de Rain încă din prima clipă când îl văzuse. Nu semăna cu nici un bărbat din câți cunoscuse vreodată. Avea o aură obsedantă de putere, pasiune si orgoliu, dar toate ascunse sub un autocontrol de fier.”

Oliver fusese forțat să devină așa. În urmă cu 16 ani, tatăl lui dispăruse cu toți banii, lăsând în spate un munte de datorii și o companie în faliment. Oliver trebuise să renunțe la propriile vise de a urma o carieră în domeniul botanicii, de care era pasionat, și să aibă grijă de cele două surori ale sale, de cei doi frați semivitregi de doar doi ani și de soția tatălui său, mult mai tânără decât acesta (avea doar cu 8 ani mai mult decat Oliver).
În mai puțin de șase luni, Oliver reușise să plătească toate datoriile tatălui și să pună compania la loc pe picioare. Oliver nu uitase niciodată că nimeni dintre prietenii tatălui său nu îi întinsese vreo mână de ajutor în acea perioadă critică. Oliver reușise imposibilul impunându-și un autocontrol de fier și având o virtute pe care foarte puțini o dețin, răbdarea. Își întreținea și acum vechiul hobby în domeniul botanicii, având o seră secretă în care cultiva ferigi.

“Era nevoie de o răbdare de înger, sau de diavol în persoană, pentru a înmulți ferigile prin spori.”
“Oliver învățase cu mult timp în urmă că răbdarea era o virtute care le lipsea aproape tuturor celorlalți oameni din lume. Nu că l-ar fi deranjat faptul că le lipsea celorlalți. Îi oferea lui un avantaj distinct.”

În momentul când o văzuse pe Annie la logodna lui Daniel, Oliver hotărâse că era momentul să se însoare și că ea era aleasa. “Nu că ar fi fost spectaculos de frumoasă, chiar dimpotrivă. Avea o alură subtilă, obsedantă, ce îl fascina mai mult decât ar fi făcut-o o frumusețe mai evidentă. Dintotdeauna preferase ferigile în locul trandafirilor.”

Observând revelația senzuală ce se trezise în privirea lui Annie când îl remarcase la logodna lui Daniel, Oliver era convins că, în timp și cu o strategie potrivită, putea să își atingă scopul. Iar acum, ascultând propunerea lui Annie, era de-a dreptul fericit că nu trebuia să apeleze la acel talent rar pe care îl avea, răbdarea. Pur și simplu ea i se oferea pe tavă.

“Annie, cumva îmi propui să ne căsătorim? întrebă Oliver foarte blând.
Ea se fâstâci, se lăsă pe spate în scaun și își îndesă mâinile în buzunarele salopetei verde smarald.
– Da.
– Ah.
Annie era oricum suficient de tensionată. Nu avea nevoie de încă o doză din faimoasa impenetrabilitate a lui Oliver Rain.
– Ce înseamnă asta ?
– Înseamnă că accept.”

M-am distrat în acest moment, anticipând ce va urma. Nu poți să amesteci gheața cu lava fierbinte, fără ca gheața să nu se topească.

În dimineața nunții, Oliver vine să o ia pe Annie de la buticul ei. Ea îi dăruiește ca dar de nuntă un ornament sub formă de leopard, exotic și complicat, realizat din auriu și verde cu turcoaz pe un fundal negru, cu niște ochi verzi strălucitori, purtând o zgardă cu pietre prețioase, considerând că s-ar potrivi foarte bine în biroul lui rece și auster. Oliver încearcă un sentiment profund de satisfacție la gândul ca ea se gândise să-i ofere un dar.

“Traversarea buticului Wildest Dreams semăna cu o plimbare prin podul unui colecționar excentric. Lui Annie îi plăcea la nebunie fiecare piesă din încăperea aglomerată. Fiecare fusese selectată sau comandată de ea cu multă grijă. Fiecare fusese făcută manual, fiind aleasă pentru propriul farmec indefinibil. Într-un colț se afla un blat de masa din sticlă gravată suspendat pe aripile a trei grifoni mari de alamă. Un alt colț adăpostea o colecție de cutii și cufere lăcuite cu modele complexe, puse unele peste altele.”

“Lui Annie îi trecu prin minte că Oliver părea să se potrivească perfect în acea încăpere plină de obiecte bizare și fantastice”.

Dupa nuntă, Annie si Oliver ajung la apartamentul lui, unde Oliver constată cu multă satisfacție că statueta leopard se potrivește foarte bine în camera lui de lucru.

Dornic să-i arate locul lui secret, Oliver o conduce pe Annie în sera lui cu ferigi. Este profund încântat când ea este impresionată de această seră, spunând că arată ca o felie dintr-o pădure tropicală.

“Avusese dreptate. Annie arăta perfect acolo în mijlocul frunzișului bogat, primitiv, al lumii lui private. Annie era la fel de naturală și de reală ca ferigile.”

Deși Annie nu știa încă, Oliver nu avea de gând să-i mai dea drumul niciodată. Era a lui și așa va rămâne. Își face planul să o seducă, dar, bineînțeles, își propune să aibă suficientă răbdare până când ea va fi pregătită.

Încă o dată, Oliver nu trebuie să aștepte prea mult. Annie simte că se îndragostește din ce în ce de Oliver și este profund atrasă de el. Cât de curând, petrec o noapte magică de iubire, iar Annie simte pentru prima dată pasiunea. Însă, deși complet satisfăcută, Annie simte că totul a fost regizat în cele mai mici detalii de Oliver, care nu și-a pierdut nici o clipă controlul. Obsesia lui de autocontrol o nemulțumește pe Annie. Lucrurile nu pot continua așa, decide ea. Astfel, a doua zi se duce la librărie și își cumpără o carte, “Trei nopți printre amazoane”, pe care o studiază temeinic. Seara își pune în aplicare proaspătele cunoștințe dobândite. Oliver nu are nici o șansă. Legat de pat, aflat la mila ei, Oliver își pierde controlul, prima dată după foarte mulți ani.

Annie nu se oprește aici. Se amestecă în toate aspectele vieții lui Oliver, care simte că nu poate să o dezamăgească pe Annie, astfel că acceptă din ce în ce mai mult intervenția acesteia în viața lui. Este profund mișcat de faptul că ea și-a declarat fără echivoc dragostea față de el. Ajunge să participe la evenimente publice, la care chiar socializează. Cei din jur sunt din ce în ce mai uluiți de transformarea lui Oliver. Încep să vorbească despre el în termeni ”înainte de Annie” și ”după Annie”, ca și cum ar vorbi despre două persoane complet diferite. Annie nu pare să fie conștientă de efectul ei asupra lui Oliver. Ei nu i se pare că acesta ar fi prea schimbat. În fond, ea văzuse tot timpul dincolo de fațada pe care acesta o afișa.

Cum vor evolua lucrurile între cei doi, ce întâmplari pline de suspans vor urma, ce s-a întâmplat cu Daniel, veți descoperi citind în continuare în carte.

Cartea este scrisă în stilul inconfundabil al Amandei Quick, este romantică, cu puțin mister și plină de umor, în același timp. Mi-a plăcut, de asemenea, cum sunt redate și relațiile de familie. Ambii eroi sunt profund atașați de familiile lor.

Chimia dintre personaje se simte încă de la începutul cărții. Deși temperamente diametral opuse, sunt irezistibil atrași unul de celălalt. M-a amuzat foarte mult cum fiecare iși recunoștea, chiar fără să conștientizeze prea bine, sufletul pereche. Annie îl privea pe Oliver de parcă ar fi fost un exponat exotic și misterios din buticul ei, în timp ce Oliver o privea pe Annie ca pe o specie nouă, fascinantă de ferigă.

Vă recomand cartea Suflete sălbatice, vă va oferi o lectură relaxantă și amuzantă, potrivită pentru o zi călduroasă de vară.

Autor: Tyna