Ţara celorlalţi, de Leïla Slimani – Editura Pandora M – recenzie

Titlu: Ţara celorlalţi

Autor: Leila Slimani

Editura: Pandora M

Colecția: Anansi

Număr pagini: 336

Leïla Slimani este prima scriitoare marocană care a fost recompensată cu Premiul Goncourt. Tematicile, dar și stilul original, direct și îndrăzneț, sunt elemente cu care autoarea a surprins cititorii. „Țara celorlalți” a apărut la Editura Pandora M, în colecţia Anansi.

„În grădina căpcăunului” a fost romanul de debut al autoarei, roman cu care își câștigă un loc bine meritat în lumea literaturii actuale; este o carte care are ca tematică sexualitatea feminină, în contextul căutării identității și al înțelegerii integrării în societatea actuală.

„Cântec lin” este un alt roman care a surprins publicul. Thriller psihologic, romanul așează cititorul într-o atmosferă dură, realistă, unde personajele poartă povara neagră a dependențelor.

„Țara celorlalți” păstrează același stil puternic, aceleași teme realiste, însă este un roman de inspirație autobiografică, fiind prima parte dintr-o saga de familie.

„Am vrut nu doar să spun povestea bunicilor mei, ci am încercat să transmit fascinaţia pe care o simţeam când eram copil şi bunica îmi spunea poveşti despre război, despre cum era să fii o tânără femeie în Marocul anilor ’50. În copilărie, toate acele poveşti mi se păreau fascinante şi am vrut să arăt asta şi cititorilor mei”, a mărturisit autoarea la scurt timp după publicarea cărţii în Franţa, potrivit unui comunicat News.ro.

„După succesul ce a urmat Premiului Goncourt, am vrut să scriu ceva diferit, am considerat că este important să fac ceva care să mă scoată din zona de confort. M-am gândit că această idee de trilogie ar fi interesantă, pentru că, în tinereţe, am citit multe romane de tip saga. Mi-a plăcut ideea că poţi atât urmări un personaj de la naştere până la moarte, cât şi să observi evoluţia unei societăţi. Pe de altă parte, romanul vine şi dintr-o frustrare: crescând în Maroc, am citit atât de multe cărţi din Marea Britanie, Franţa, Rusia şi America despre acel spaţiu. Aproape de fiecare dată, reacţia era aceeaşi: «Autorii aceştia ştiu multe despre oamenii din Maroc, dar totuşi simt că nu cunosc destul de bine ţara mea». De multe ori, oamenii din lumea occidentală ne reduc la statutul de musulmani. Este foarte important să avem ocazia să le spunem: «Da, însă avem o istorie mult mai complicată»”, a declarat Leïla Slimani într-un interviu pentru o cunoscută publicaţie britanică.

Curajul de a explora filonul istoric, de a expune evenimente petrecute în propria familie, într-un context cultural abundant în tabu-uri, face din romanul „Țara celorlalți” o carte puternică. Sondând în perioade de revoltă, cu tendințe vădite de trezire la emancipare, autoarea oferă o perspectivă amplă, care include versiunea mai multor personaje.

Suntem în anul 1944, când marocanul Amin luptă în armata franceză. O cunoaște pe Mathilde, de care se îndrăgosteşte. Nu urmează o poveste romantică, despre adaptarea armonioasă într-un mediu cultural diferit, pentru a construi o relație mirifică… ci o adevărată luptă pentru schimbarea mentalităților, pentru combaterea rasismului, pentru înțelegerea unor reguli care par, pentru Matilde, inacceptabile.

Mathilde este un personaj puternic. Într-o țară a celorlalți, ea încalcă regulile, sfidează statutul de soție, nu aderă la umilință și nici nu înțelege normele sociale ale noii sale țări.

Nu doar Matilde trăiește într-o țară a celorlalți, ci toate femeile care o înconjoară. Prin atitudinea sa curajoasă, sfidătoare, Matilde reușește să expună celor din jur ideea că se poate trăi și altfel.

Prin natura autobiografică, acest roman este diferit față de scrierile sale anterioare. Neînțeleasă de cei din țara sa pentru alegerea unui marocan de soț, Matilde își vede toate idealurile spulberate atunci când realitatea de dincolo de iubire o izbește suficient de puternic încât să o destabilizeze. În mijlocul unui peisaj plin de sărăcie, de constrângeri și umilințe, Matilde realizează că singura sa scăpare este aceea de a fi puternică și de a lupta; până și cel pe care l-a ales de soț își arată o altfel de față atunci când se stabilesc în Maroc. Amin se schimbă, devine una cu credințele oamenilor săi, iar din iubirea lor rămâne doar o amintire, o umbră a unor sentimente care par să fi murit în contextul social, cultural a țării sale.

Odată cu apariția fiicei sale, Aicha, Matilde are un motiv în plus să își dorească schimbări și să pună premizele unor noi circumstanțe, în care copilul să își dezvolte abilitățile.

Cu timpul, și alte personaje devin vizibile prin caracterul lor puternic și prin credințele lor. Omar, fratele lui Amin devine un adevărat luptător pentru credințele strămoșești, în timp de Selma, sora lor, capătă dorințe tot mai accentuate de independență.

Slimani etalează cu abilitate contextul istoric al momentului, trasând paralele între lupta lui Matilde și cea a femeilor pentru a obține independența și drepturi care să le valideze calitatea de om. Trecerea de la o perspectivă a unui personaj la alta se face cu ușurință, astfel că cititorul poate să își facă o idee de ansamblu asupra problematicii sociale a epocii patriarhale din Maroc.

„Țara celorlalți” este o poveste emoționantă, despre cum e să fii marginalizat, chiar de către cele mai apropiate persoane, despre rasism, despre bullying, despre abandon, despre uitarea de sine pentru respectarea unor norme care sfidează legile firii.

Cum se va încheia această luptă sau dacă se va încheia, veți afla citind această emoționantă carte.

Iată câteva citate:

„Țara pe care o lăsase în urmă se reclădise singură, cunoscuții se descurcaseră și fără ea. Ideea că absența ei nu împiedicase liliacul să înflorească și nici piața să fie pavată îi făcea orgoliul să sufere. Matilde, oprită pe trotuar, a cercetat grădina unde se jucase în neștire și apoi a ridicat capul să vadă fereastra biroului unde de atâtea ori zărise profilul impunător al tatălui ei. A avut o strangere de inimă și a pălit, pentru că nu-și explica dacă fusese copleșită de aerul atât de familiar al locului său sau dimpotrivă, de un stânjenitor sentiment de stranietate. De parcă, sosind aici, nu schimbase doar locul, ci și timpul, călătoria ei fiind, în primul rând, o întoarcere în trecut.”

„În clipa aceea, lui Amin i-a părut rău că nu-și găsește cuvintele. Că nu e unul dintre acei barbați care dau răgaz spiritului și tandreței, care au timp să spună tot ce le stă pe suflet.”

Leïla Slimani (n. 1981) este o romancieră și jurnalistă franceză de origine marocană. S-a născut la Rabat și la 17 ani a plecat la Paris, unde s-a specializat în științe politice și mass-media studiind la Sciences Po și ESCP Europe. După absolvire, a vrut să urmeze o carieră în actorie, dar a început să lucreze ca jurnalist pentru revista Jeune Afrique. În 2014 a publicat primul său roman, În grădina căpcăunului, urmat de thrillerul psihologic Cântec lin, care a devenit rapid bestseller, cu peste 80 000 de exemplare tipărite în primele trei luni de la apariție. În 2016, romanul Cântec lin a fost distins cu Prix Goncourt și a fost nominalizat la Prix Renaudot, Prix Femina, Prix de Flore și Prix Interallié. Țara celorlalți (2021) constituie prima parte a unei saga de familie de inspirație autobiografică. Toate romanele autoarei au fost publicate în colecția Anansi. World Fiction.