Viața poate fi rescrisă – Cristiana Todiresei – Editura ePublishers – recenzie

Viața poate fi rescrisă 

Autor: Cristiana Todiresei

Editura: ePublishers

Anul apariției: 2018

Număr de pagini: 126

       Despre Viața poate fi rescrisă – Cristiana Todiresei> Am înlocuit cărțile cu acțiunea plasată prin țări străine cu una aproape de orizontul meu și am coborât în Cluj-Napoca. Orașul Cristianei Todiresei, unde și studiază, la Universitatea Babeș-Bolyai, constituie locul în care personajele romanului ei își găsesc fericirea, iubirea, suferința și speranța. La vârsta de 19 ani reușește să compună o imagine dureroasă dar împletită cu raze de putere, inspirată din însemnări, jurnale, eseuri, poezii și povestiri adunate de-a lungul anilor. Pasiunea pentru literatură se simte în scrierea ei prin metaforizarea stărilor și sentimentelor, punerea în versuri a gândurilor și legarea cuvintelor spre a forma un nucleu care dă naștere unei povești de viață.

   Cartea se parcurge rapid; câteva ore de toamnă mohorâtă sunt un bun prilej de a te arunca în acțiunea romanului care începe cu lunile în care peisajul își schimbă tonurile. La prima vedere, lucrarea este un mister, descrierea nu îți șoptește niciun secret, coperta te face curios, iar titlul proiectează o idee fantastică. Odată începută lectura, scenele se conturează rapid; într-un ritm alert descoperi planurile principale și te lipești de continuarea poveștii pentru a desluși o nestemată ușor neșlefuită.

   Daniel Petrescu la vârsta de treizeci de ani avea o familie împlinită, o soție – Ruxandra – frumoasă la cei treizeci și doi de ani ai săi, doi copii – David și Maia – și o poziție de profesor universitar în cadrul Facultății de Litere. Era încă îndrăgostit de partenera lui, își iubea nespus copii și făcea tot posibilul pentru o căsnicie trainică. În ciuda detașării Ruxandrei și bănuielilor lui, depunea eforturi pentru a-și reconsolida relația, surprinzând cu gesturi romantice. La acest gând se hotărâse să scrie o carte, dedicată în totalitate soției lui și iubirii dintre ei. Scriitor pierdut în gânduri, și-a neglijat însă familia și s-a trezit lipsit de căldura și gălăgia celor dragi.

    Din acest punct viața lui a luat o turnură nefastă: și-a pierdut familia, și-a pierdut casa, și-a pierdut mințile. Tot ce îi rămăsese era laptopul, jurnal al gândurilor, prieten și dușman. Locatar nepoftit în casa prietenului său, Marius, viața lui Daniel cunoaște declinul. Umbră stingheră, Dan rătăcește pe străzile Clujului, judecat după latura exterioară și condamnat la singurătate după latura interioară. Dar unor persoane li se ridică vălul de pe ochi și întind mâna să ajute, nu te lasă pe tine cu mâna întinsă. Viața lui Daniel Petrescu e scrisă de el dar editată de speranța oferită de cei din jur.

    Viața poate fi rescrisă este colapsul unei căsnicii, a unei cariere, a stimei de sine, dar construcția unui lăcaș în care te refugiezi, inventezi și imaginezi universuri și de care te agăți să poți ieși din nou la suprafață. Personajul lui Daniel Petrescu nu este unul pe care să îl îndrăgești, ci din contră. Acțiunile lui lasă de dorit și exprimă probleme des întâlnite – abuzul și alcoolismul. Conturat ca un personaj negativ este de fapt cel asupra căruia planează intriga. Din cauza propriilor greșeli și alegeri ajunge să fie privit ca un „boschetar”.

   „Așa mă vedeau oamenii. Mai eram cunoscut și ca boschetarul cu laptop care se uită la filme porno.”

    Laptopul este legătura lui introspectivă, folosindu-i ca mijloc de eliberare a gândurilor și frustrărilor. În aceste pasaje în care Dan își exprimă fericirea sau mânia se face simțită plăcerea autoarei pentru poezie și filosofarea trăirilor. Tot aceste paragrafe sugerează mai mult decât ce ar putea simți doar personajul și e sesizant faptul că rândurile au o doză mai personală și fac o mică notă discordantă cu povestea în sine.

   Misterul incipient se evaporă treptat, dezvăluind o carte care, deși prezintă o intrigă interesantă, se desfășoară rapid, lăsând în urmă o nevoie de mai multe detalii și atenție la conturarea acțiunii. Nu scapă însă din vedere ideea regăsită în titlu, care stă la baza cărții și este o metaforă sugestivă pentru noi începuturi, dorințe și credință. Prin câteva cuvinte scrise, așa cum autoarea a dat viață personajelor, și Daniel Petrescu tastează timpuri prezent și viitor și alte noi vieți.

   Cartea ,,Viața poate fi rescrisă” nu evocă sentimente surprinzătoare la finalul lecturii, dar nu este de suprimat aprecierea pentru stilul autoarei de scriere și talentul cu care îmbracă cuvintele. Povestea scurtă, derulată pe repede înainte, cu opriri doar în momentele esențiale, transmite mesajul propus. Drama personajului poate rezona pe anumite laturi deși în unele privințe nu pare demn de salvare, însă încercările la care îl supun propriile fapte se reîntâlnesc într-o imagine fezabilă. Aș fi putut vedea mai clar o antologie a scrierilor Cristianei Todiresei decât o poveste pusă pe fundal de floricele literare, o poveste care mi-a părut că s-a pierdut un pic pe alocuri în pictura de poezii și declarații.

Culese din carte

„Către ea. Bibelou superb de alabastru.

Pășesc pe sticla rece ce acoperă podeaua, în timp ce îmi privesc reflexia chipului în ochii tăi calzi. Tu stai nemișcată ca un bibelou de alabastru așteptându-mă, iar eu întind mâinile știind că atunci când voi ajunge la tine mă vei prinde. Îmi vei prinde sufletul în căderea trupului meu ostenit și fără vlagă, care a fost rănit și ars de minciuni, cuvinte false și sentimente veninoase…până a ajuns la iubirea ta.”

„Iubirea te face să simți o durere dulceagă. […] Mie îmi place durerea! Mai ales durerea pe care ți-o aduce dragostea. Nerăbdarea, nesiguranța, dorul, dezamăgirea… Toate aceste sentimente mi-au dat viață! Este ca și cum ai combina mai multe culori reci și ai obține un peisaj care îți taie răsuflarea.”

„Singurătatea este un cuvânt banal

Iar când vorbim de dragoste… vorbim de ceva carnal

Căci sentimentele sunt relative

Și lacrimile devin acide.”

Recenzii cărţi

Cartea Viața poate fi rescrisă – Cristiana Todiresei poate fi achiziţionată aici