Barbarii – Civilizații dispărute – Peter Bogucki – Editura Herald – recenzie

Barbarii – Civilizații dispărute – Peter Bogucki – Editura Herald – recenzie

Barbarii - Civilizații dispărute - Peter Bogucki - recenzie

Barbarii – Civilizații dispărute, de Peter Bogucki – recenzie

Barbarii. Civilizații dispărute

The Barbarians. Lost Civilizations

Autor: Peter Bogucki

Număr pagini: 312

Colecția: Cultură și civilizație

Anul apariției: 2019

Editura: Herald

  Barbarii – Civilizații dispărute – Peter Bogucki antropologie.

   Peter Bogucki este un antropolog american, decan asociat al școlii de inginerie și științe aplicate de la Universitatea Princeton, anterior fiind director la Colegiul Forbes. Și-a obținut licența de la Universitatea din Pennsylvania și doctoratul în antropologie de la Universitatea Harvard. Din 1976 a studiat societățile timpurii din Europa (c. 6000-3000 î.hr.), în special în Polonia. Este autorul a numeroase articole și lucrări ce vizează civilizațiile europene preistorice și originile societății umane în general.

  Volumul „Barbarii. Civilizații dispărute” este una dintre numeroasele sale cărți publicate în domeniul antropologiei, având ca scop aducerea la lumină a vieții societății umane începând din preistorie, și purtându-ne prin lumea trecutului până în momentul căderii Imperiului Roman de Apus. Este o descriere fascinantă a ceea ce a însemnat omenirea împreună cu toate suișurile și coborâșurile ei.

   Autorul își construiește întreaga prezentare în jurul a două civilizații care s-au considerat a fi leagănul culturii și civilizației vestice, locul de unde a pornit culturalizarea întregii omeniri, aceste două civilizații fiind Roma și Grecia. Însă Peter Bogucki încearcă să demonstreze faptul că aceste civilizații nu au fost create în izolare de restul lumii, ci că au fost un rezultat al tuturor interacțiunilor cu triburile cu care au avut contact. Prezentarea acestei cărți arată desfășurarea evenimentelor în ordine cronologică, începând cu apariția vegetației și a zonei sălbatice specifice pentru zona temperată a Europei și terminând cu felul în care au fost descoperite anumite evenimente.

  Un lucru care mi s-a părut foarte interesant este simetrizarea cărții sub formă de cauza-efect. Adică a prezentat mai întâi anumite tradiții, obiceiuri, ultimul drum al unor personaje istorice cum ar fi omul ghețurilor, ca mai apoi spre finalul cărții să povestească felul în care au fost descoperite aceste persoane împreună cu dovezile arheologice aferente, simplificând mult citirea cărții prin omiterea detaliilor foarte tehnice care ar putea să deruteze cititorul neavizat.

  Titlul cărții este format din două noțiuni contradictorii: barbari și civilizație. Pentru civilizație am putea să luăm ca și reper locuitorii zonelor Greciei și ai Romei. Însă, deși principiile de organizare ale comunităților barbarilor erau haotice în umbra ierarhiilor și structurii de regulamente Grecești și Romane, barbarii europeni au demonstrat inovație, mobilitate și complexitate socială, trăind din comerț,  agricultură sau păstorit. Cumva, din punctul meu de vedere, lumea antică se împarte în două tipuri de civilizații: civilizațiile greacă și romană și respectiv civilizația restului popoarelor. Dacă grecii și romanii se bazau pe scris, citit și educație înaltă, civilizațiile celelalte se bazau pe ierarhie, adaptabilitate și putere dobândită. Este o societate în care trebuia să lupți pentru a-ți afirma poziția dar, mai ales, pentru a ți-o păstra într-un loc în care erai în orice moment în pericol de a fi atacat de alte triburi sau de a muri de foame dacă nu reușeai să inovezi în fiecare moment în funcție de condițiile de mediu, climă, sol, fauna și vegetație.

  Autorul ne arată în această carte chibzuința cu care barbarii își trăiau existența. Aceștia făceau comerț, agricultură, păstorit, și chiar încercau să lupte pentru o poziție socială. Ce mi s-a părut interesant a fost felul în care antropologii au analizat proveniența unor persoane pe baza proporției izotopilor de stronțiu din dinți care putea să arate unde o anumită persoană și-a petrecut primii ani din viață, astfel aflând despre fata din Egtved că a crescut undeva în sud-est Germaniei. De asemenea, autorul a concentrat rezultatele diverselor cercetări științifice cu privire la diverse personaje istorice, cum ar fi omul zăpezilor.

  Datorită cercetărilor făcute de către autor în Polonia, acesta a prezentat un capitol despre așezarea de la Biskupin, aflată la aproximativ 60 de kilometri de orașul Poznan, așezare a fost descoperită în 1933 pe o peninsulă inundată de apele lacului Biskupin. Datarea cu radiocarbon a demonstrat faptul că așezarea a fost construită din copaci în anii 747-742 î.hr. Chiar dacă nu se știe exact care au fost cauzele abandonării acestei așezări la câteva decenii după construcție, aceasta rămâne un indiciu de necontestat cu privire la activitățile civilizațiilor din acea perioadă.

  Această carte ne spune o poveste într-un fel captivant, oferindu-ne indicii tehnice astfel încât să avem un context general asupra desfășurării vieții de odinioară. Însă în funcție de persoana care o citește, cartea ar putea să aibe prea multe sau prea puține detalii. Eu personal aș fi preferat să existe mai multe informații despre viața barbarilor, însă nu aș putea să spun dacă aceasta este o dorință întemeiată, pe fondul unei posibile lipse de informații adiționale cu privire la persoanele și evenimentele care au fost menționate în această carte. De asemenea, aceasta a fost cel mai probabil scrisă pentru publicul larg, motiv pentru care autorul a preferat să adune informațiile suplimentare în volume de specialitate care sunt dedicate unui public specific.

  De asemenea, nu aș putea să contest experiența indubitabilă și cunoștințele autorului în domeniu. Prezentarea concisă, desfășurarea logică a evenimentelor și ușurința cu care au fost prezentate nu fac decât să confirme faptul că acesta are în spate un bagaj de cunoștințe adunat prin multă muncă și efort.

  Poveștile prezentate în această carte ne aduc o îmbogățire a cunoștințelor cu privire la viața civilizațiilor din antichitate și la felul în care acestea s-au dezvoltat încă din Epoca Pietrei până la căderea Imperiului Roman de Apus. Este fascinant de urmărit cum oamenii au evoluat, au dezvoltat unelte mai bune dar, mai ales, este fascinant momentul în care s-a trecut de la o epocă la alta, poveștile despre ei permițându-ne să punem în context o istorie pe cât de controversată pe atât de frumoasă.

Cartea o găsiţi pe site-ul Editura Herald

Recenzii cărţi

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: , , cartepedia, Divertalibrărie.net şi cărtureşti

***Gabriela Rădulescu(Gabi)***Eu sunt Gabi, și mi se mai zice ştrumf sau șoricel. Sunt o persoană deschisă și amuzantă, sau cel puțin așa mi se spune. Îmi place să fac multe lucruri, de cele mai multe ori în același timp.    În timpul liber stau sub un morman de cărți, și când nu sunt acolo, sunt... sub alt morman de cărți.    Dacă vrei să îmi atragi atenţia poți să îmi trimiți o melodie (rock sau latino – știu sunt ciudată) sau o carte. Se zice că nu se face primăvară cu o floare, dar cu o carte pentru mine se face.    Așa cum spuneam mai sus, sunt o combinație ciudată. Sunt o IT-istă care citește și ascultă rock și muzică latino. Nu știu de unde mi s-au tras pasiunile astea combinate, dar îmi place ceea ce sunt. :)

6 COMMENTS

  1. Cred că este interesant să afli despre evoluția omenirii și despre civilizații dispărure.
    Felicitări pentru recenzie!

  2. Cartea prezinta multe date interesante,mai ales pentru amatorii de istorie.
    Multumim Gabi pentru informatii!

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.