Cartea Secretelor | Eugen Ovidiu Chirovici | Editura Rao | recenzie
„Vezi tu, James, ura poate fi uneori un combustibil la fel de puternic precum iubirea.”
Cartea Secretelor | Eugen Ovidiu Chirovici | Editura Rao | recenzie
Cartea Secretelor
Eugen Ovidiu Chirovici
Titlul original: Bad Blood
Editura: Rao
Biblioteca Rao
Anul apariţiei: 2018
Traducere din limba engleză de: Irina Bandrabur prin Graal Soft
Număr pagini: 282
Gen: Mister, Thriller psihologic
Cotație Goodreads: 3,58
Eugen Ovidiu Chirovici – Bad Blood
Când m-am apucat de „Cartea secretelor”, habar nu aveam că este varianta îmbunătățită a altui roman al autorului, „O amintire de la Paris”, pe care de altfel, îl am în bibliotecă, (deocamdată) necitit.
Nu degeaba „Cartea secretelor” și „Cartea oglinzilor” se aseamănă în privința titlului și a copertei. Stilul și construcția sub formă de triptic, poveste în poveste, sunt alte puncte comune.
James Cobb, un psihiatru cunoscut, este abordat în urma unei conferințe de milionarul Joshua Fleisher. Acesta îi cere ajutorul de specialitate cu scopul de a recupera prin hipnoză anumite amintiri uitate, în schimbul unui onorariu neobișnuit de mare. Omul suferă de o boală incurabilă, este pe moarte și nu vrea să părăsească această lume fără a ști dacă a comis sau nu o crimă.
Și așa își începe povestea: în urmă cu 40 de ani, el și prietenul lui cel mai bun, Abe Hale, s-au îndrăgostit de aceeași femeie, o franțuzoaică pe nume Simone. Partea aceea din acțiune se petrece la Paris, orașul iubirii, al luminilor, orașul cu o atmosferă anume.
„Locuia într-o clădire veche din Rue de Rome, nu departe de Champs-Élysées. Camerele erau ca niște cutii de chibrituri și trebuia să ai grijă să nu te lovești cu capul de tavan când te ridicai din pat. Aici, noi venerăm dimensiunile mari: case mari, paturi mari, sticle mari de Coca-Cola și pungi mari de floricele de porumb. La Paris, mărimea casei în care locuiai conta mai puțin decât zona în care aceasta se afla.”
„Însă el pregătise o listă lungă de locuri pe care trebuia să le vizitez și o săptămână mi-am tocit tălpile plimbându-mă prin Montmartre, Montparnasse, Faubourg Saint-Germain și Faubourg Saint-Honoré. Mereu am fost pasionat de artă, iar Luvrul mi-a tăiat răsuflarea.”
Ceva oribil s-a întâmplat atunci. Simone a fost ucisă, iar Joshua nu își poate aminti dacă el, prietenul său sau altcineva a fost autorul crimei. Totul este confuz și speră că ședințele de hipnoză îl vor ajuta să afle adevărul.
Deși a semnat un contract de confidențialitate, James se implică din ce în ce mai mult în această poveste, investigând-o pe cont propriu. Găsește mai multe piste, jurnale ale unor persoane oarecum martore la cele întâmplate.
„Mi-am amintit ce-mi spusese Julie odată: „Ai ales cea mai periculoasă profesie din lume. Într-o zi, în timp ce vei scormoni prin locurile acelea întunecate, vei întâlni un monstru care te va înghiți cât ai zice pește, înainte măcar să-ți dai seama ce se întâmplă. Dacă aș fi un vânător de coșmaruri, ca tine, aș încerca să fiu mai atentă.”
La scurt timp, aflăm că alegerea lui Cobb pentru această „misiune” nu este întâmplătoare: psihiatrul a trecut printr-o experiență asemănătoare cu una dintre paciente, care s-a sinucis după ce au trăit o poveste de dragoste.
Cel mai interesant mi s-a părut modul în care aceeași poveste este spusă dintr-un unghi diferit. Versiunile personajelor sunt diferite, dar în mod surprinzător, fiecare te convinge. De fapt, acesta este mecanismul central din „Cartea secretelor” și „Cartea oglinzilor”: modul în care povestea diferă, în funcție de percepția fiecăruia. Până la urmă, nu mai știi ce și pe cine să crezi.
Romanul este construit astfel încât să se păstreze misterul până la final, cititorul este condus pe piste false, titlul fiind ales pe măsură.
Totuși, aș fi dorit personaje mai bine construite. Cel mai bine conturat este Abe Hale și totodată, contradictoriu, descrierea sa variind mult în funcție de percepția fiecărei persoane. Pe Joshua, deși aparent este personajul central, îl simt cel mai departe și sumar construit. Valabil și pentru Simone, îi simți „doar umbra”.
Mi s-au părut delicioase referirile la „The Shining”, remarcate ușor de orice cunoscător. De fapt, „Sanitarium”, scris de E.O. Chirovici, seamănă ciudat de mult cu „The Shining”, atât de mult încât tind să cred că s-a intenționat o parodie.
„Și, desigur, mai este și povestea acelor fetițe gemene, hăcuite cu toporul de tatăl lor nebun…
L-am privit mirat.
– Care gemene?
– Glumesc, a spus el, râzând. Mi-am adus aminte de un film vechi, cu Jack Nicholson, The Shining, despre un hotel din munți.
– L-am văzut, este un film foarte bun, i-am spus și am semnat nota de plată. Ne vedem mai târziu, la revedere.”
Despre autor:
Eugen Ovidiu Chirovici este un scriitor român, profesia de bază fiind cea de economist. Cărţi publicate: „Cartea oglinzilor”, „Sanitarium”, „Pulbere neagră”, „Hoodoo Creek”, „Voodoo”, „Cine a ucis-o pe Nora Jones?”, „O amintire de la Paris” (varianta inițială a romanului de față).
Recenzii cărţi Eugen Ovidiu Chirovici
Cartea Cartea Secretelor, de Eugen Ovidiu Chirovici poate fi comandată de pe site-ul Editura Rao
Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libris, elefant, cartepedia, Diverta, librărie.net şi cărtureşti
Recenzii cărţi thriller
Am Cartea Oglinzilor. Sigur ca vreau si Cartea Secretelor. Foarte faină recenzie, Sorina. Multumim de recomandare
Merci! E super si Cartea Oglinzilor, chiar pot spune ca mi-a placut mai mult. Lectura placuta!
Nu am citit nicio carte a autorului, dar dupa recenzia ta, sunt tentata sa trec cartea asta pe lista de dorinte.
Iti recomand! E.O.Chirovici are carti foarte bune!
Urmaresc cu interes cariera lui Eugen Ovidiu Chirovici. E cel mai bun exemplu de autor roman cu succes international. Multumim pentru recenzia rapida la aceasta noua minunatie RAO, Sorina! 🙂
Asa e! Chiar citeam un interviu cu dansul si spunea ca este publicat si apreciat in strainatate, iar in Romania nimeni nu-l felicita. Bine, asta e poveste veche, de acum cativa ani. S-a impus bine si in tara noastra.
Felicitări pentru recenzie.
Multumesc!
Nu am citit nimic de autorul Chirovici. Multumesc pentru recomandare!
Recomand! Lectura placuta!
Sorina, mulțumim pentru recomandare! Felicitări pentru recenzie! Chiar îmi doresc și eu cartea!
Merci si eu! Lectura placuta, merita!
Eram tare curioasa de carte si tot asteptam sa vad ce impresii ai. Imi place subiectul si sigur are cate putin din fiecare. Cine ar fi crezut ca va ajunge de neoprit? Sa ne tot mandrim ca este roman.
Da, este un roman bun, ca si Cartea Oglinzilor. Asa e, sa ne mandrim! Si cand te gandesti ca strainii l-au apreciat inaintea noastra…
corect. Important este ca i-au dat o sansa.
Felicitari Sorina!Am si EU cartea pe lista, nu poate lipsi din collectie.
Multumesc, Arci! Pai da, clar nu poate lipsi! Mai ales ca de la tine stiu de Cartea Oglinzilor 🙂
Mulțumesc pentru recomandare ! Felicitări !
Multumesc si eu!
O trec pe lista de dorinte..Frumoasa recenzie! Felicitări Sorina!
Multumesc! LEctura placuta!
Tentant subiect! Vreau sa citesc si eu cartea! Felicitari pentru recenzie, Sorina!
P.S. Ce privire are piscuta ta! E adorabila!
Merci, lectura placuta! Da, stiu, e superba! :))
Din cate stiu, autorul este foarte apreciat. Am asistat la o discutie mama-fiu adolescent intr-o librarie. Mama i-a cumparat baiatului „Cartea oglinzilor”, incantata peste masura; era prima carte pe care si-o dorea copilul ei in cei 17 ani de viata.
Da, este! „Cartea oglinzilor” s-a bucurat de mare succes, mai intai afara,acum aici.
[…] În “Cartea Oglinzilor” un manuscris misterios, o crimă neelucidată, o cercetare plină de neprevăzut, duc la trei […]