Fosfene dintr-o altă viață de Mihai Cotea – Editura Singur – recenzie
Fosfene dintr-o altă viață, de Mihai Cotea – Editura Singur – recenzie
Fosfene dintr-o altă viață
Autor: Mihai Cotea
Editura Singur
Pagini 107
Fosfene dintr-o altă viață de Mihai Cotea – poezii.
Sunt fericita cititoare a tot ceea ce a scris Mihai: Vremea tornadei; Eu și Mia; Oameni și granițe și Fosfene, cartea despre care o să scriu câteva cuvinte.
M-am obișnuit cu stilul de scriere al lui Mihai în proză. Urmăresc blogul lui „ Colțul cultural” și am înțeles că iubește poezia, din traducerile unor poezii publicate pe blog. Totuși, poeziile cuprinse în volumul Fosfene m-au surprins plăcut.
Poezii moderne, fără semne de punctuație, cu versuri inegale, rima folosită din când în când, versurile lipsite de măsură. Cuvinte țintă într-o construcție diferită în care versurile se aliniază la cotorul cărții și nu la începutul paginii.
Într-o conversație cu un profesor de limba română analizam poeziile marilor clasici și am căzut de comun acord că nu știe nimeni ce a vrut poetul să spună, e important ce a înțeles cititorul, iar eu din versurile lui Mihai am rămas cu o stare de meditație.
Mi-a părut că autorul este un bun observator care rezonează foarte bine cu sufletele neînțelese, ascunzând în versuri nu tocmai simple amărăciunea prezentului în care toți trăim. O lume în care toleranța e la ea acasă, descrierea vagă a unui prezent care nu mai este al nostru. Un suflet la fel de falit ca buzunarele.
„ eu sunt eu
știu ce-i în mine nu te supăra că-ți spun
demnitatea îmi parvine doar de rămân
Cel ce sunt
să mă neg e-o amăgire am făcut-o
adeseori am văzut ’n a mea privire cum o haită de suri
nori mă transpare
în amintire-i curată dezamăgire
am visat iar în culori
eclectic 3/5”
Fosfene mi-a părut un strigăt de disperare al sufletelor pierdute în întuneric, dar căutând lumina în flori, crepuscul, visuri de iubire.
Spuneam despre romanele lui Mihai că sunt profunde și mă întrebam unde are loc atât de multă sensibilitate într-un om așa mic. Acum vin și confirm cele spuse, adăugând volumului de față puțină ironie într-un mod unic și diferit de ceea ce am citit eu până acum. Nerenunțând la sensibilitate, dar conștientizând o doză mică dezamăgitoare s-au creat mici capodopere de artă.
Alături de poeme întâlnim câteva texte de proză foarte scurtă în care am recunoscut stilul autorului de la romane.
Pentru Mihai poezia este un joc de cuvinte, poate neînțeles pentru unii, dar care este destinată unui public cunoscător și deschis la o viziune nouă.
Mă bucur că am descoperit un autor român plin de înțelepciune tânără, cu un viitor promițător. Sper doar ca meritele lui să-i fie recunoscute în timpul vieții, bucurându-se de recunoștința bine-meritată.
Felicitări și succes, Mihai!
Mi-a făcut plăcere să te citesc din nou. Pe data viitoare!
Autori români
Felicitări pentru recenzie, Vero! Îmi place foarte mult titlul, îmi plac și versurile. Poartă în ele o emoție deosebită. Felicitări autorului și mult succes în continuare!
Felicitari Vero,frumoasa recenzie.
Felicitari Mihai!
Mulțumesc din suflet, Vero! Foarte frumos ai scris și din inimă, nu mă îndoiam că vei ajunge la miezul versurilor mele. Mă înclin sufletului.
Mulțumesc din suflet, Vero! Foarte frumos ai scris și din inimă, nu mă îndoiam că vei ajunge la miezul versurilor mele. Mă înclin sufletului.
Multumim pentru impresii, Vero! Succes, Mihai!
Minunata recenzie, Vero! 🙂
Va multumesc tuturor!
Felicitări Vero pt recenzie si felicitări autorului pt.carte!
[…] în ultimul rând, volumul de versuri și microproze „Fosfene dintr-o altă viață”, este un vis împlinit. Nu plănuiam să lansez un volum de poezii, dar anul trecut, la sfatul […]