Încleștarea epocilor de Ștefan Ciocioi – Editura UP – recenzie
Încleștarea epocilor, de Ștefan Ciocioi – Editura UP – recenzie
Încleștarea epocilor
Ștefan Ciocioi
Seria Cele douăsprezece încuietori
Volumul 1
Editura UP
Colecția Safir
Anul apariției: 2020
Număr de pagini: 330
Încleștarea epocilor de Ștefan Ciocioi – fantasy.
„- Un om nu va cunoaște binele dacă nu există răul cu care să îl compare. Nu va ști ce este iubirea fără să fi cunoscut ura, nu va ști ce înseamnă adevărul fără să fi folosit minciuna… O astfel de ființă nu este om, ci o carcasă goală.”
Ștefan Ciocioi reușește să creeze o poveste fantastică, o lume aparținând genului epic fantasy care te captivează de la primele rânduri, însă, totodată, compune cu înțelepciune o acțiune în care irealul jonglează cu trăirile reale. Scriitura sa este foarte vizuală, iar dacă vreți să evadați pe un tărâm condus de regi, guvernat de zei și magie, înconjurat de mister, amenințat de războaie, „Încleștarea epocilor” – primul volum din seria Cele douăsprezece încuietori – este cartea perfectă.
Dacă firul narativ conduce spre o intrigă bogată, scene foarte antrenante și detaliate, cu introducerea unor personaje bine conturate și întregul te fascinează, aprecierea mea nu s-a rezumat doar la ideea poveștii și construcția ei, ci și la dedicarea și măiestria autorului de a imagina o întreagă istorie, de a plasa într-un spațiu gândit în amănunt o serie de evenimente vechi și noi care să întărească viziunea fantastică. Planaria este un univers creionat cu atenție, iar regatele ce își împart teritoriul fac o hartă ce ridică o curiozitate pentru posibile viitoare descoperiri. Pentru început, Ștefan Ciocioi ne invită în Regatul Liniera, din a cărui lungă listă de conducători, în prezent îl întâlnim pe regele Alton Linus și cunoscându-l ca personaj principal pe fiul acestuia, prințul Eldric.
„[…]numele său era Eldric Linus, unicul fiu al Regelui Alton I Linus, al XXIV-lea conducător al Linierei. Și totuși, oamenii vedeau un băiat de nici douăzeci de ani, aflat la prima bătălie din viața sa, poate și ultima. Nu se considera vrednic pentru responsabilitățile pe care urma să i le lase tatăl său după moarte și nu-și imagina viața în vreun birou, îngropat în teancuri de hârtii sau pe un tron vechi, cu toate privirile ațintite spre el. Nu putea dormi acolo. Nu putea citi. Viața de rege nu era pentru leneși ca el.”
Asupra Planariei domnește un pericol străvechi, însă, între timp, omul se luptă pentru supremație. Regatul Daetria câștigă teren, învingând armatele regatelor vecine și chiar dacă Liniera se află în capătul opus, amenințarea este reală și mai aproape ca oricând. Regele și sfătuitorii săi cad la învoială că planul de a cuceri Regatul Estal pentru a mări efectivul armatei este singura cale prin care s-ar putea apăra. Prințul Eldric nu se ferește totuși să propună și puțină decepție în ce privește soarta rivalilor.
Peisajul este brăzdat nu doar de pericol, ci și de o magie puternică, o forță dată de Zeița Luminii, o putere izvorâtă din pământul Planariei. Nu toți oamenii pot folosi Maga, dar cei ce o pot face sunt membri Ordinului Protectorilor, instruiți și meniți să apare regatul. În fața războiului, fiecare regat apelează la arme proprii, dar când spiritele zeilor se trezesc și atacă în forma unor uriași din piatră, se poate ca nimeni să nu le supraviețuiască.
„- Există foarte puțini care pot strânge Maga. Majoritatea oamenilor au acest rezervor inutilizabil. În momentul în care se naște cineva compatibil cu magia, acesta poate trăi fără să știe toată viața. Doar un vrăjitor poate cunoaște fluctuația de Maga din sufletele celorlalți. Astfel, în Ordinul Protectorilor, deși mulți intră, majoritatea rămân Apărători, adică rangul inferior, resemnați toată viața cu gândul că sunt cavaleri simpli. Dacă se descoperă că rezonează la anumite fenomene magice, devin Gardieni și învață tainele manipulării Promordiului. Asta nu se întâmplă doar la noi, ci peste tot. De aceea, și abilitățile magice diferă de la regat la regat.”
Eldric nu dispune de magie, dar viața sa este schimbată radical de aceasta. Fie că pe câmpul de luptă se confruntă cu un Sculptor a cărui magie îl doboară, fie că prietena lui din copilărie și fata de care este îndrăgostit – Reanna – ajunge să dispună de o putere grozavă, fie că oamenii invocă morții sau că Finn, Garda Regelui, ascunde secrete importante, toate sunt efecte ale Esenței sufletului.
Eldric, Reanna și Klaugh sunt trio-ul ce dă acțiunii umor, suspans, emoție, iar povestea se leagă în jurul lor cu mult interes. Caracterele lor sunt puse în valoare de fapte și trăiri care le dau autenticitate și realism, laolată cu celelalte personaje implicate care schimbă perspectiva narativă din loc în loc, dezvăluind o complexitate a intrigii căreia nu îi poți ghici traiectoria.
„Încleștarea epocilor” este o călătorie palpitantă, cu situații limită și o atmosferă încărcată de energie, ce se împletește cu plăcerea descoperirii unor întâmplări și locuri fantastice cu savoarea unor timpuri medievale. Ștefan Ciocioi te rupe de realitatea ta prin maniera lui de scriere descriptivă și nu ai de ales decât să te faci comod cu seria sa și să te pregătești pentru și mai multe aventuri incitante.
Chiar eram curioasa. Merci pentru tentație.
Multumim pentru impresii, Alina!
Multumesc frumos dragă mea pentru recenzia minunată!
Mulțumesc mult pentru recomandare, Alice!
Drăguț, dar seamănă prea mult cu Dune! 😉
[…] Recenzie volumul 1 – Încleștarea epocilor […]
[…] atat cel oficial, de pe site-ul editurii, cat si 2 recenzii de pe 2 bloguri pe care le urmaresc: Literatura pe Tocuri si Portia de Citit. Rezultatul era ca INCA nu eram […]