Prințesa Roșie – Amelie Wen Zhao – Editura Epica – recenzie

Prințesa Roșie – Amelie Wen Zhao – Editura Epica – recenzie

Prințesa Roșie de Amelie Wen Zhao - Editura Epica – recenzie

Prințesa Roșie – Amelie Wen Zhao – Editura Epica – recenzie

Titlu: Prințesa Roșie

Autor: Amelie Wen Zhao

Editura: Epica

Data apariției: 2021

Număr de pagini: 464

Titlu original: Blood Heir

Traducător: Sorin Petrescu

   Amelie Wen Zhao este o autoare de naționalitate chineză, născută la Paris. Crescută într-o comunitate multiculturală din Beijing, s-a îndrăgostit de călătorii și este mereu dornică să cunoască noi culturi și oameni. Trăiește în New York, unde lucrează în domeniul financiar ziua, iar noaptea își lasă latura de scriitoare să iasă la lumină. Prințesa Roșie este romanul de debut al autoarei Amelie Wen Zhao, apărut în 2019, iar după câteva cercetări am aflat că există o întreagă trilogie țesută în jurul acestui personaj. Sperăm să fie și la noi tradusă cât de curând!

  Genul abordat de Zhao este literatura young adult, cu deschidere spre noi culturi și noi orizonturi. Cărțile ei vorbesc despre acceptare, despre curaj și puterea de a merge mai departe. Recunosc, Prințesa Roșie mi-a adus cumva aminte de filmul Anastasia, prințesa moștenitoare a imperiului rus. Poate și din cauza numelui…? Născută în Imperiul Chirilian, prințesa Anastasia are un secret – ea are un Analog, considerat semn de slăbiciune printre nobili. Mai ales atunci când Analogul tău poate controla sângele, dar nu este ușor de stăpânit. Acest blestem o face să fie ținută departe de toți ceilalți, pentru a nu păta reputația familiei, mai ales după o întâmplare sângeroasă la care a luat parte. Lumea Anastasiei se năruie când tatăl ei este ucis, iar toți o bănuiesc pe ea. 

   Începe o fugă care pare că nu se mai termină, iar Anastasia nu are pe nimeni de partea ei. Singurul care îi va fi alături este Ramson Vorbădulce, un șarlatan binecunoscut, care are un plan. Pentru răzbunarea lui și a Anastasiei. Dar în tot acest joc, prințesa pare a fi un element surpriză foarte periculos, întrucât ea nu știe să își stăpânească puterile.

”Ana se strădui să se ridice în genunchi. Dintr-odată, deveni conștientă de trupurile din jurul ei, reci și neclintite. Sângele lor își curmase mișcarea; torentele nestăvilite se transformaseră în bălți moarte, sinistru de tăcute. Marmura albă sclipea în contrast cu stacojiul sângelui, parcă acuzatoare: Privește! Uite ce-ai făcut!

Ana se încovoie, cuprinzându-se cu brațele pentru a-și opri tremurul. Nu am vrut. Mi-am pierdut controlul. Nu am cerut să am Analogul ăsta. Niciodată n-am vrut să fac rău cuiva.

Probabil că nici monștrii nu vor să facă rău altora. Poate că n-au habar că sunt monștri.”

   Anastasia pornește pe un drum în care trebuie să aleagă pe cine crede și în mâinile cui își pune viața. Nu o mai protejează nimeni, dar trebuie să decidă cine îi este prieten și cine nu, și ce stil de viață vrea să ducă. Întâlnește persoane cu Analogi, la fel ca și ea, dar cu puteri diferite. Oare sunt prieteni sau dușmani? Analogul lor e mai puternic decât al ei? Călătoria pe care o face Anastasia este una inițiatică și trebuie să își facă un plan pentru a-și dovedi nevinovăția. Însă acest lucru este foarte greu când ai alături doar câteva persoane.

  Prințesa Roșie este o carte despre curajul Anastasiei de a fi Anastasia. De a-și accepta destinul și Analogul și de a învăța să îl controleze. Doar așa va evita să facă rău altora. Cu excepția momentelor când alții atentează la viața ei. Atunci se va bate cu ei de la egal la egal. În plus, Ramson, șarlatanul care voia să o tragă pe sfoară… se pare că e cu totul altfel față de cum și l-a imaginat și îi va rămâne loial până la capăt.

”-Când eram mic, tata îmi spunea că în lume nu există bine și rău desăvârșit. Că oamenii trăiesc doar în diverse nuanțe de cenușiu. Degetele tânărului îi mângâiară încheieturile. Atingerea lui îi făcu pielea ca de găină. Și am crezut asta până te-am întâlnit, Ana. Așa că… îți mulțumesc!

Nuanțe de cenușiu. De ce oare îi aduceau aminte cuvintele astea? Oamenii trăiesc doar în diverse nuanțe de cenușiu…

Ceea ce te definește este felul în care alegi să-ți folosești Analogul. Un vânticel blând îi săruta obrajii, aducând amintirea vocii lui Luca. 

-Ai dreptate, spuse ea încet, susținându-i privirea. Lumea nu e doar în alb și negru. Dar îmi place să cred că alegerile noastre sunt cele care ne definesc. Mâinile lui erau calde și ferme. Fă alegerea corectă, Ramson!”

   Amelie Wen Zhao face din această poveste cu adolescenți o lecție de viață. Curajul, loialitatea, dăruirea, dar și ipocrizia sau răutatea, toate sunt descrise cu lux de amănunte, iar scenele de luptă fac deliciul cititorilor. Totul este atât de viu, atât de complex și atât de neașteptat, încât abia aștepți să afli ce urmează. Sper să se traducă și restul seriei, pentru că acest prim volum chiar mi-a plăcut tare mult! Și da, încă mai cred că Anastasia, moștenitoarea imperiului Chirilian, e cam la fel cu Anastasia, moștenitoarea Romanovilor. Însă fără elementele fantastice. Cele două au destine similare, însă diferite totodată. Ramson, Dimitri, amândoi șarlatani, însă îndrăgostiți iremediabil de prințesa lor… Frumoasă atât povestea de dragoste, dar și lecția pe care ne-o dă! Curaj în tot ce ți-ai propus. Alegerile tale te definesc!

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: , cartepedia, librărie.net şi cărtureşti

Recenzii cărți

***Gabriela Bratu***Mămică de beagle, devoratoare de cărți, curioasă din fire. Sunt o tipă sociabilă, loială celor dragi, iubitoare de animale, dar și de oameni. Îmi place să cred că fiecare din noi are ceva frumos în interior. La fel, îmi place să cred că oricine poate să citească, trebuie doar să vrea! Poate că ingineria nu se pupă extraordinar cu literatura, dar cititul și scrisul sunt viața mea. Am răbdare, însă fără să mă calce cineva pe coadă. O dată ce sunt stârnită, chiar îmi pun ambiția să fac un lucru. Și mai ales, să-l fac bine!

2 COMMENTS

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.