Interviu cu autoarea Theo Anghel

Interviu cu autoarea Theo Anghel – Ce-ai făcut în ultimii 4 ani?

Interviu cu autoarea Theo Anghel autori români.

  În 2016 am demarat campania ,,promovăm autori români,, – recenzii și interviuri. Să vedem astăzi, după 4 ani ce au mai scris scriitorii noștri. O nouă rubrică pe Literatura pe tocuri. 

    Așa că am adresat câteva întrebări prietenilor noștri.

    Azi, Theo Anghel

    În 2016 când ne-am cunoscut și am stat la povești erai după primele cărţi publicate. Acum, 4 ani mai târziu (deși noi te-am urmărit) vrem să le spunem cititorilor ce ai făcut în acest timp.

1. Ce planuri în plan personal sau profesional ți s-au împlinit( cărţi traduse, concursuri, publicat afară, premii, înfiinţare de editură).

  Theo: Wow! Au trecut deja patru ani? S-au schimbat multe, și pe plan personal, și profesional. Cred că la vremea aceea aveam publicate 3 cărți: Întoarcerea (vol. 1 din seria Am murit, din fericire), care a debutat la editura Herg Benet, Rochia aurie și Chaos (vol. 2 al seriei Am murit, din fericire). Fii-miu era încă în clasa a opta, acum e student. Eu eram mai tânără și cu mai puține riduri :-), locuiam în Romania, acum încerc mirajul străinătății.

  Abia pusesem bazele editurii Quantum. Nu știam ce mă așteaptă, fiindcă, zău, dacă aș fi știut, nu cred că m-aș mai fi încumetat la așa corvoadă. Dar pas cu pas, m-am pomenit jucând într-o horă din care, și dacă aș vrea să ies, nu aș ști cum.

  Am contribuit la lansarea unor nume care azi înseamnă ceva în literatura română, și mă bucur că am fost prima care a zărit sclipirea de geniu din scriitura lor. Mândria mea personală este că editura Quantum a ajuns să însemne ceva atunci când este trecută în CV-ul autorului. Nu am făcut niciodată compromisuri în ceea ce privește calitatea scriiturii, și determinarea noastră ne-a răsplătit.

  Confirmarea lucrului bine făcut a venit când una dintre editurile mari, care funcționează cu succes de zeci de ani la noi, mi-a făcut o ofertă de cumpărare a editurii. Am fost la un pas de a accepta să renunț la ea, mai ales că propunerea a venit chiar când eram pe picior de mutare din țară. Dar mi-am zis să încerc s-o conduc și astfel, de departe. În cazul în care voi simți că nu fac față, voi vinde Quantum cuiva capabil să continue și, de ce nu, s-o ridice și mai sus.

2. Ce cărți ai mai publicat?

  Theo: Acum am 12 cărți publicate și a 13-a în curs de scriere. Au fost ani productivi. Dar, dacă m-ar întreba cineva cum am reușit să împac și capra, și varza, n-aș ști să spun. Seria Am murit, din fericire s-a îmbogățit cu încă 3 volume (sunt 5 în total), apoi am scris Păcatele fiului, serie de 4 volume, care a incitat și a înfierbântat atâtea suflete, iar acum sunt la al treilea volum al unei serii după care mă topesc de drag, Regatul inocenților, fiindcă este un omagiu adus lui Tolkien și creației lui, Lord of the rings.

  Dintotdeauna am simțit nevoia să citesc mai multe despre elfi, nu orice fel de elfi, ci ACEI elfi, și nevoia asta m-a făcut să scriu Regatul inocenților. Chiar dacă eu sunt autorul, ceea ce se întâmplă în serie mă surprinde și pe mine.Interviu cu autoarea Theo Anghel

3. Spune-ne câteva cuvinte despre ele.

  Theo: Seria Am murit, din fericire este despre o fată care moare chiar în timpul nunții ei. Oriana ajunge în ceruri, unde este preluată din șirul celor care urmează să-și capete odihna veșnică, și dusă într-un departament mai ciudat, un fel de școală pentru recuperatori de suflete. Acolo îi are ca profesori pe Amadeus, din partea Raiului, și Malorum, din partea Iadului. Înainte să fie din nou aruncată pe Pământ, primește doi sfătuitori, Abel (drac), și Ama (înger). E o serie care împletește tragismul cu umorul într-o manieră absolut surprinzătoare. Veșnicele confruntări dintre Ama și Abel, care încearcă să influențeze deciziile Orianei în concordanță cu misiunile pe care ei înșiși le-au primit de sus, sunt sarea și piperul de-a lungul seriei.

  Păcatele fiului, serie de 4 volume, are alt ambitus. Demonul Beleth, personajul masculin principal (sau Luca, așa cum este el numit când primește ca pedeapsă o soartă de muritor) mi-a permis să abordez erotismul absolut. Scenele de amor dintre Luca (Beleth) și Lia (Lheya) sunt descrise în detaliu, cu senzații fizice și emoționale presărate din belșug. După cum a comentat cineva, scenele sunt capabile să stârnească pe „oricine clinic sănătos”. Mă bucur că așa se întâmplă. Sunt de părere că orice scenă, din oricare registru ar fi ea, trebuie să zguduie cititorul, să-i facă inima să bată mai iute, să-i transpire palmele și să se foiască în fotoliu în timp ce citește.

  Ca sinteză, este vorba despre o iubire care a început la puțin timp după facerea lumii, când tărâmurile muritorilor și ale demonilor încă era delimitate prin granițe. Lheya este unica fiică a unui negustor, iar Beleth este conducătorul armatei demonilor care îngenunchează orașul fetei, el însuși un arhidemon. Într-o conjunctură mai mult decât neprielnică, Lheya și Beleth ajung să se îndrăgostească.

  Iubirea lor s-a născut sub o stea muribundă însă. Sunt despărțiți din voința fratelui și tatălui demonului Beleth.

  După mai multe vieți, mizerabile, clocotind de nefericire, cei doi ajung să se reîntâlnească în zilele noastre. Ea este renăscută ca Lia, și este jurnalist la tabloidul Gura Lumii, iar el este reîntrupat în Luca, un pușcăriaș cu multe crime la activ.

Ei, ce iese de aici e nebunie totală. Și iubire fără margini. Pasiune. Erotism. Aventură.

  Seria Regatul inocenților, din care până acum au apărut două volume,  are și ea aria ei unică. O familie străveche își duce traiul confortabil pe domeniul lor din statul Arnor. Nimic nu-i tulbură.

Până într-o zi, când se întâmplă ceva. Nimeni nu a prevăzut ce va urma.

  Nu vreau să dau spoilere și să stric din plăcerea descoperirii. Familia Toril ajunge în dizgrația regelui, care, supărat pentru nesupunerea capului familiei, dă ordin să fie măcelărită până la ultimul. Salvarea câtorva dintre membrii familiei, căci nu toți rămân în viață, vine de unde nici cu gândul nu gândeau.

  Câțiva elfi din Esrendell, rătăciți aiurea la limita dintre tărâmurile oamenilor și elfilor, se văd nevoiți să îi ia cu ei pe supraviețuitori.

Ei, de aici începe minunata aventură în lumea elfilor.

4. Cum au fost primite de către cititori noile cărți?

  Theo: Sunt o norocoasă. Cărțile mele au fost primite cu infinită căldură de cititori. Succesul lor m-a luat și pe mine prin surprindere. Am primit calificative dintre cele mai măgulitoare, iar vârful a fost când am fost numită cea mai bună autoare de fantasy contemporan românesc. De aici nu știu unde mai pot sălta. Poate spre o carieră internațională, de ce nu?

5. În ultimii patru ani s-a schimbat ceva pe/în piața de carte? În bine, în mai puțin bine?

  Theo: Multe s-au schimbat în bine. Cititorii români, care, până acum, se temeau să nu dea tot peste Moromeții (coșmarul fiecărui elev mioritic) într-o carte a unui autor român contemporan, au descoperit cu uimire că scriitura românilor nu se deosebește de a occidentalilor. Uneori chiar o întrece.

  Librăriile fizice încă se încăpățânează să prefere străini pe rafturi, în detrimentul românilor care stau înghesuiți claie peste grămadă în colțișoare slab iluminate, dar și asta se va schimba în curând.

6. Ce urmează? Ce povești? Ce planuri? Ce vise?

  Theo: Urmează să trăiesc fiecare zi așa cum vine. Nimic nu mai e la fel de când cu pandemia de corona. Planurile noastre nu mai pot urma traseul de acum un an. Totul s-a schimbat și încă bâjbâim năuci după noi trasee. Vom trăi și vom vedea.

7. Câteva cuvinte pentru  cititori și echipa Literatura pe tocuri.

  Theo: Voi, fetele pe tocuri, aveți un loc special în inima mea. M-ați susținut dintotdeauna. Și nu doar pe  mine; asta mi-a plăcut cel mai mult, că nu ați fost părtinitoare, devenind portavocea unui singur autor cu care, poate, aveți relații personale mai apropiate, sau a unei singure edituri, așa cum, în mod tragic, se întâmplă la noi. Ăsta a fost motivul pentru care ați fost luate în serios, și recenziile voastre nu au putut fi bănuite de fraternizări subiective.

  Multe comunități care au început odată cu voi au căzut în timp, căci nimănui nu i-a mai păsat de părerile lor, odată ce au trădat principiul imparțialității. De fapt, cele care au credibilitate astăzi sunt de numărat pe jumătate din degetele unei singure mâini.

  Iar în ceea ce privește cititorii mei… Ei sunt izvorul de unde mă adap cu inspirație. Le sunt recunoscătoare și celor care își fac curaj și mă abordează cu mesaje, dar și celor neștiuți în lume. Sunt foarte importanți pentru mine. De câte ori am avut vreo apariție în public, raritate acum din cauza pandemiei, să-i văd aproape mi-a dat tărie.

Fără să cad în patetism, ei sunt puterea mea.

Așadar, doamnelor, domnilor, mă înclin în fața voastră!

Theo Anghel

Mulțumim, Theo! Îți dorim mut succes, inspirație și spor!

Cărțile lui Theo Anghel le găsiți pe site-ul Editurii Quantum 

Verifică disponibilitatea cărților în librăriile online: libris, elefant, cartepedia, Diverta librărie.net şi cărtureşti

Recenzii cărți Theo Anghel

Interviuri autori români

Interviu cu autoarea Theo Anghel

 

4 COMMENTS

  1. Ce frumos, Theo! Se simte emoția în cuvintele tale! Felicitări și mult succes în continuare!
    PS. Abia aștept să citesc noi aventuri ale elfilor și nu numai!

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.