Interviu cu autorul Renert Dusout
Interviu cu autorul Renert Dusout
Dacă nu m-aş fi născut, mi-aş fi petrecut neantul creându-mă din cuvinte și dacă mă vei întreba vreodată de ce beau am să-ți spun că eu nu beau niciodată, eu ucid demoni. Scriu de când mă știu și am să scriu până am să uit complet de mine. În general seara. Ziua sunt specialist în PR și comunicare. Sunt canibal pentru că mă consum zilnic și cred că oamenii sunt un dezastru frumos.
Îmbătându-mă cu dumnezeu de Renert Dusout-Editura: ePublishers
1.Cum şi de ce te-ai apucat de scris?
M-am apucat de scris pentru că am realizat că din când în când mai trebuie să și respir. Cum, nu mai țin minte exact. Probabil că la un moment dat am realizat că poți creea ceva din nimic și mi-am spus că demiurgia e pentru mine.
2. De ce publici sub pseudonim?
Având o carieră în PR mi-am zis că e momentul să îmi împart sufletul între cele două „meserii” pe care le practic (am pus ghilimele pentru că deși nimic nu egalează scrisul, acesta îți garantează mai degrabă că vei putea mânca o dată la două zile. Cu ceva noroc). M-am gândit că ar fi mai ușor atât pentru mine cât și pentru cei care mă cunosc, într-un fel sau altul. În plus, am avut mereu o reticență în a fii propriu meu PR. Acum am rezolvat și problema asta: Tudor e PR-ul lui Renert J.
3. Ce părere au colegii tăi despre faptul ca eşti scriitor?
Haha, se prea poate ca unii să nici nu aibă habar de treaba asta. Sincer nu m-am gândit până acum la asta.
4. Ce surse de inspiraţie ai avut la scrierea cărţii?
Oamenii în primul rând. Nu există inspirație mai mare. Și alcoolul, bineînțeles (numele cărții mă cam dă de gol). Mai ales cel prost. Bine, a ajutat mult și faptul că mi-am găsit o muză care mi-a resetat sistemul de valori. Și inima.
5. Spune-ne câteva cuvinte despre carte.
În principiu e vorba despre modul în care relaționăm cu viciile noastre. Mitizarea și mai apoi demitizarea lor. E de asemenea un cadru pentru profunzimea din noi, plasat într-un context la prima vedere cât se poate de superficial. Asta poate pentru că am vrut să arăt faptul că excesele ascund adesea (și) frumosul. Volumul e încadrat la „proză scurtă”, lucru cu care eu nu sunt de acord, mai ales pentru că există în esență o singură poveste, dar bănuiesc că va trebui voi să decideți lucrul acesta, la final.
6. Care este cel mai mare şi neîndurător critic al tău?
Tudor e criticul lui Renert J. (mi-e teamă să nu citească vreun psiholog interviul ăsta, pe bune… 🙂 )
7. Ce scrii în afară de proză?
Am scris poezie (de fapt așa am început) și mai sângerez versuri din când în când. Urmează să scriu un scenariu de scurt metraj pentru următorul proiect cinematografic al unui tânăr regizor din Ungaria, aceasta fiind a doua mea „încercare” în această ramură a scrisului. Am cochetat puțin și cu valențele de textier, scriind câteva piese care n-au apărut încă decât în variante demo dar care ar trebui să fie lansate la un moment dat (de un artist exemplar, apropo) pentru că lumea are nevoie să le asculte, chiar dacă poate că nu știe încă.
8. Cum te descurci cu promovarea cărţii?
Aici ar fi enorm de povestit. Am scris un ghid de promovare al autorului român (în condițiile în care, mă repet, PR-ul de carte autohton e aproape mort) care va apărea cândva curând pe site-ul societatesicultura.ro , ghid în care încerc să ajut tinerii (și nu numai) scriitori cu sfaturi utile de promovare atât în mediul online cât și în cel offline, plecând de la premisa că cei 6 ani+ ai mei ca specialist în comunicare s-ar putea să facă diferența. Sper astfel să pot să pun și eu umărul la redresarea acestei industrii și sper să ajut cât mai mulți autori să-și poată duce mesajul cât mai departe, pentru că sunt convins că merită. N-ar fi rău să ia și editurile notițe.
9. Ce planuri/vise/dorinţe mai ai în afară de scris?
Într-un fel sau altul viața mea aparține scrisului iar lucrul ăsta sper să nu se schimbe nici pe viitor. Mi-aș dori să am mai mult timp pentru literatură, bineînțeles, în condițiile în care apuc să scriu beletristică momentan doar seara și în week-end-uri. Eventual îmi propun să nu mai dorm în fiecare noapte 🙂 Dincolo de asta, nu vreau decât să evoluez pe toate planurile și să mai trăiesc vreo câteva milioane de vieți pentru a putea muri câte una pe fiecare pagină.
Mulţumesc Renert (Tudor), că ai acceptat să ne răspunzi la câteva întrebări! Arci!
Mulţumim şi noi, Mili şi Iasmy! Succes!
Si uite asa am mai descoperit un autor! Multumesc Arci!
MULTUMIM ARCI,FELICITARI AUTORULUI!
„Sunt canibal pentru că mă consum zilnic și cred că oamenii sunt un dezastru frumos.” Imi place foarte mult autorul ! Felicitari pentru interviu ! Datorita voua aflam lucruri interesante, cunoastem oameni minunati ! Super acest interviu ! locco_smiley_10 locco_smiley_10
Imi plac oamenii care tot timpul se reinventeaza si cauta acel ceva care sa transmita celor din jur, iar tu Renert (Tudor) se pare ca esti pe drumul cel bun. Nu am citit cartea ta, dar as vrea sa parcurg macar cateva pagini. S-ar putea sa ma prinda sau poate nu, dar mor de curiozitate. 🙂
Felicitari ,nu am citit cartea,dar descoperirea unui autor nou ma atrage!
Cand am citit un titlu numele autorului, am crzut ca ati trecut la interviuri si cu scriitori straini. Apoi am citit si mi-am dat seama ca est vorba doar despre un pseudonim.
Mi-ar placea sa-i citesc cartea intr-o zi.
Felicitari!
Felicitări amândurora pentru interviu locco_smiley_10
sincer n-am citit nici eu cartea,dar o voi face cit de curind.
dar nu puteam sa uit de el ca doar e oradean de-al meu.
Si uite asa mi-am gasit cu cine sa dau gata un pachet de tigari pe noapte . 🙂 Dap. Imi place omul asta si imi place si felul direct in care scrie. Pe cuvant ca as citi cartea! Felicitari pt interviu.
Eu aduc vodka, tu tigarile. Deal? :).
Amuzant domnul autor. Felicitări. Un interviu frumos
Felicitari pentru interviu!!
[…] Tudor Ursente (sub pseudonim: Renert Dusout) este un tânăr scriitor din Oradea, care nu crede în limite. Parcursul său literar a fost marcat de patru volume publicate: “Lemon Vodka”, “Preterlivion”, “Fără hashtag” și “Îmbătându-mă cu Dumnezeu”. Deși Tudor lucrează în PR, fiind specialist în științele comunicării, o viață în lipsa pasiunii sale pentru creație și puțină…„demiurgie” pare zugrăvită în tonuri sumbre de gri.(mai multe puteți citi în interviul de pe Literatura pe tocuri). […]