Întoarcerea vrăjitoarei vol. 1 de Ioana Trif – Literpress Publishing – recenzie

Întoarcerea vrăjitoarei vol. 1 de Ioana Trif – Literpress Publishing – recenzie

Întoarcerea vrăjitoarei vol. 1 de Ioana Trif - Literpress Publishing - recenzie

Întoarcerea vrăjitoarei vol. 1, de Ioana Trif – Literpress Publishing – recenzie

Întoarcerea vrăjitoarei vol. 1

Autor: Ioana Trif 

Editura: Literpress Publishing

Colecția: Blue Purple

Număr pagini: 362

An apariție: 2021

Gen: romance fantasy

Pe un tărâm îndepărtat, bântuit de sărăcie și războaie, urcă pe tron un tânăr crescut la mănăstire, hotărât să afle cine se ascunde în spatele armatelor sângeroase. Însă, pentru a reuși, este nevoie să-și depășească prejudecățile și să apeleze la cea din urmă vrăjitoare bună, Aradia.

Două povești de iubire, țesute cu fir de aur muiat în sângele negru al magiei negre.

Un război pornit din răzbunare, care poate schimba soarta omenirii. Și doar iubirea, în toate formele ei, reprezintă salvarea.  Iubire, putere, devotament, iluzii, credință. Le găsești pe toate în acest fantasy 100% românesc, care te va face să trăiești toate emoțiile posibile.

Ioana Trif sparge tiparele basmul clasic într-o manieră originală, oferindu-i eleganță și răsturnări de situație neașteptate, dialoguri spumoase ale unor personaje complexe, pe care le descoperi gradat și de care ajungi să te îndrăgostești.

  Nu mai e un secret pentru nimeni că magia, și tot ce ține de mistică, exercită asupra mea o fascinație aparte, așa că vânez și citesc cu aviditate cărți romantice cu vrăjitoare, fantome, spirite și alte elemente de supranatural.

  În ceea ce privește “Întoarcerea vrăjitoarei”, acest roman mi-a atras atenția încă din prima clipă în care și-a făcut apariția la editura LiterPress Publishing. Mi l-am dorit extrem de mult și, după ce l-am primit, am început să-l parcurg cu mare interes, fără să întrerup o clipă lectura. Eram atât de entuziasmată să descopăr povestea vrăjitoarei și să dezleg misterul fantomei, încât am lăsat totul baltă și am citit cartea cu o bucurie greu de descris în cuvinte.

  Aceasta a fost prima mea întâlnire cu autoarea Ioana Trif și cu stilul ei de scriere. Am fost plăcut surprinsă să descopăr un roman pe gustul meu, în proporție de 100%. Rar mi s-a întâmplat să citesc o poveste din sfera fantasticului, pigmentată cu momente romantice și cu iz de basm, atât de profundă și sensibilă, plină de intrigi și manipulări.

  Stilul fluid de scriere, intriga narativă, profunzimea și complexitatea personajelor, impactul emoțional, atenția la detalii – toate acestea mi-au arătat cât de mult talent scriitoricesc posedă Ioana Trif. Știe să transmită emoție și să dezvăluie treptat ce se ascunde în sufletul personajelor sale. Pe mine personal, m-a captivat trecutul vrăjitoarei Aradia, misterul din spatele unei apariții fantomatice care bântuie castelul prințului Jargo, iar povestea celor două cupluri – Jargo și Casandra, Murad și Aradia – mi-a menținut interesul viu până la final.

  De altfel, fiind o romantică incurabilă, am apreciat că autoarea a introdus nu una, ci două  povești de dragoste, asezonate cu delicioase momente romantice. Cu toate că acțiunea cărții se concentrează mai mult pe povestea vrăjitoarei Aradia și pe relația pe care o are atât cu Murad, mâna dreapta a prințului Jargo, cât și cu misteriosul Dorian, am avut ocazia să asist și la fazele incipiente ale relației dintre prinț și Casandra, fiica regelui Enar.

    Întoarcerea vrăjitoarei – o poveste captivantă și plină de neprevăzut, care îi poartă pe cititori într-o lume fantastică, plină de aventuri, magie, mister și iubire, cu personaje învăluite în mister, scene terifiante, spirite dornice de răzbunare, situații tensionate, momente romantice și un final răvășitor. Romanul este o combinație de romantism, fantezie și elemente de mitologie, și se adresează tuturor celor care își doresc să evadeze din realitatea cotidiană.

  Jargo este un tânăr prinț crescut în întunericul mănăstirii, departe de lume, de castel și de coroană, pe care moartea prinților moștenitori și a bătrânului rege, îl determină să părăsească mănăstirea pentru a-și îndeplini îndatoririle regale.

  Nobilii au nevoie de un rege, au nevoie să fie conduși, aşa cum scrie legea, pentru că lucrurile care se întâmplau în regat erau departe de puterea lor. Dușmanul cu care se băteau deja de ani buni, cu care și fostul rege se întâlnise, dar și regatele vecine, era o armată despre care nimeni nu știa nimic. Soldații se temeau să mai lupte, convinși că în spatele acestui război stau forțe întunecate și nemuritoare. Duşmanul fără chip nu cere nimic, nu vrea nimic, se luptă și omoară totul în cale, teritoriile cucerite nu îl intereseze, totul este lăsat gol, abandonat.

  “

Ceva nu părea să fie în regulă cu acest duşman, nu se ridica din rândul oștirii niciun comandant, niciun rege sau împărat, nu se știa ce vor, care este drumul lor și de ce anume aveau nevoie. Se știa doar că luptau din greu și distrugeau totul în cale. Nu se comportau ca alte armate; nu păreau interesați de femei, de bogății sau de teritorii. În urma lor, nu mai rămânea decât cenuşă și durere. Şi râuri întregi de sânge. Păreau să iubească sângele mai mult decât orice.”

  Prințul Jargo se gândeste că este cazul să discute cu liderul lor, să-l întrebe ce doreşte, ce poate să facă pentru a opri vărsarea de sânge, însă nu primește niciun răspuns. În tot acest timp, nobilii îi ridică tot soiul de probleme, îi spun e momentul ca el să devină rege și să se recăsătorească, pentru că un moștenitor ar aduce puțină speranță în regat. Sfătuitorii îl îndrumă spre regele Enar, care are un regat bogat și bine apărat – de altfel, singurul regat care nu a fost până acum atacat de dușman, iar faptul că are o fiică tocmai bună de măritat, ar putea fi soluția salvatoare.

  Din păcate, există o problemă legată de fantoma primei soții a tatălui lui Jargo, care bântuie nestingherită prin castel. Aceasta îi spune prințului “că își dorește ca dinastia să ia sfârșit, și că dacă va asculta, va fi bună cu el, și nu îl va distruge cu suferință, așa cum s-a întâmplat cu frații și cu tatăl lui. Îl va lăsa în pace să trăiască cât îi este dat și să stea pe tron liniştit, dacă și numai dacă după moartea lui dinastia se va încheia”. Așadar, Jargo nu-și permite o nouă căsătorie pentru că ar însemna să-și pună în pericol viitoarea soție.

  Cu toate că află despre blestemul lui Jargo, regele Enar consimte să-i dea fiica de soție, ba chiar vrea să-i pună la dispoziție armata, să-l ajute în lupta contra unui dușman despre care nu se cunoaște mai nimic, în afara faptului că este nemilos și teribil de sângeros, însă este de părere că ar trebui să apeleze la vrăjitoarea Aradia, pentru că ceva este putred cu acest război.

“- Înțeleg. Trebuie să merg acasă, să vând curții o soție de care se va îngrozi și care nici măcar nu va fi adevărată, să caut o vrăjitoare care se ascunde în ținutul meu, cel cu care mă mândresc peste tot că este închinat lui Dumnezeu, să stau de povești cu o fantomă care mi-a blestemat neamul și care cel mai probabil mi-a omorât soția, după care să încerc să aflu o soluție pentru a învinge o armată care face ravagii, este de neînvins și care se pare că este condusă din lumea unor vrăjitori, demoni sau cine știe ce creaturi murdare, a căror existență ne-am străduit să o negăm mulți ani, da? Şi toate acestea în afară de a ține sub control o curte învechită, greoaie, plină de bogătași care se laudă că stau agățați de tradiții și de Dumnezeu, când de fapt sunt murdari de corupție până în măduva oaselor, da?

  Prințul Jargo, împreună cu Murad, prietenul și consilierul lui cel mai de preț, pornesc în căutarea vrăjitoarei Aradia, cea care poate fi cheia pentru a-l găsi pe acest dușman fără chip, și poate că ea îl va ajuta pe Jargo să completeze povestea asta din care lipsesc atâtea bucăți. Oare ce rol joacă ea în tot acest război teribil? Cine este dușmanul fără chip? Ce i s-a întâmplat primei regine?  Va putea Jargo să o ajute să-și găsească liniștea?

“Intoarcerea vrajitoarei” – o poveste despre magie și iubire, care merită să fie descoperită de toți împătimiții genului fantasy. O carte numai bună de citit iarna, la gura sobei.

“- Magie neagră, necromanție, teroare, iar eu nu am văzut nimic.

– Eşti supărată, dar am să te rog să nu uiți că, uneori, întunericul stă foarte bine mascat în mijlocul luminii și se strecoară la rădăcina lumii, atunci când nimeni nu îl vede, când nimeni nu-l mai crede. Uită-te la lumea de azi, cum stă bine-mersi așteptând ca totul să se aranjeze din ceruri. Omul a uitat că nu zeii îi sunt datori, ci invers.”

Carte disponibilă pe site-ul literpress.ro

Verifică disponibilitatea cărții în librăriile online: bookzone, libris,cartepedia, cărtureşti,

Recenzii cărți

Întoarcerea vrăjitoarei vol. 1 de Ioana Trif – Literpress Publishing – recenzie

***Alina Geambaşu (Alina)***Simplă și complicată în același timp, prudentă și încăpățânată. Compar nevoia de a ști, cu desfășurarea unui mecanism și refacerea lui piuliță cu piuliță pentru a vedea cum funcționează. Când ceva mă depășește, mă simț ca David înainte de întâlnirea cu Goliath, când constată că a uitat să-și aducă praștia. Marea mea pasiune este literatura fantasy, romance și thriller. Posesoare a unei imaginații debordante, reușesc cu ușurință să mă transpun în pielea personajelor din cărți. Din postură de vrăjitoare mai am de lucru cu vrăjile.

5 COMMENTS

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.