Negură, de Ragnar Jonasson – Crime Scene Press – recenzie

Negură

Ragnar Jonasson

Crime Scene Press/2020

“Negură “ este al doilea roman al seriei “Dark Iceland”.

   Ne întâlnim din nou cu Ari Thor, tânărul polițist, hotărât să-i arate șefului său că e gata să preia mai multe rsponsabilităţi.

  În același timp Hlynur, celălalt polițist din secție, mai vechi, e din ce în ce mai prins într-o lume a lui, așa că Tomas, șeful lor, trebuie să se bazeze mai mult pe Ari.

  Tomas este indecis, soția lui plecase la Reykjavik și se trezise singur și nehotărât: ”să plece sau să rămână”.

   Ari Thor o pierduse pe Kristin, iubita lui, mai întâi pentru că întotdeauna pusese munca pe primul loc, apoi o înșelase. Kristin venise pentru el  la spital în localitatea apropiată. Sigur că nu mai voia să-l ierte deși încă îl iubea.

  Hlynur  făcuse niște greșeli, tânăr fiind, în școală, greșeli pe care le conştientizase ca adult. Își căutase colegii, le ceruse iertare, doar unul, pe care-l hărțuise cel mai mult se sinucisese, curând după el murind și mama sa. Pe lângă un mare regret Hlynur este terorizat și de un mesaj pe care-l primește foarte des pe computer cu cuvintele pe care i le adresase mereu colegului său: ”Data viitoare o să te-nvăț să mori”.

  Sigur că nu le spune nimic colegilor din secție, dar devine o umbră, nu se mai poate concentra, are atacuri de panică, așa că Tomas e nevoit să se consulte mai mult cu Ari.

  Fiecare dintre ei ascunde secrete și regrete din viața personală pe care însă le țin numai pentru ei și îi macină.

   Și mai e Isrun, o jurnalistă care are parte de toate piedicile din partea șefului ei din televiziune, care se temea pentru postul său. Isrun venise cu 10 ani în urmă de la Akureyri, plecase fără să explice  nimic prietenilor sau familiei și încercase din răsputeri să-și facă un loc aici. Și pe ea o măcinau o mulțime de secrete și regrete.

   Pe toți îi reunește la Siglufjordur o crimă, un cadavru găsit de un turist american. Cadavrul zăcea lângă o casă de vacanță în construcție. Victima Elias Freysson murise în condiții suspecte și violente.

   Polițiștii încep cercetările. Verifică și interoghează echipa cu care lucra Elias, casa în care stătea, relațiile și prietenii. Victima locuise inițial în apartamentul  lui Logi, un coleg, care stătea la etajul casei părintești, la parter locuind sora sa gravidă și cumnatul. Brusc se mutase, fără explicații, într-un apartament mic, în casa unei văduve și se implicase în acțiuni caritabile, într-o societate din localitate.

Cei de acolo îl considerau “un înger”, dar adevărul era cu totul altul.

  Elias nu era omul pe care-l credeau prietenii, deși și ei știau că este nemilos și chiar crud uneori.

   Polițiștii află în  timpul cercetărilor că Elias fusese abuzat în copilărie, la o fermă care ținea copii în vacanță, fermă aflată în pădure, la marginea localității. Părinții nu știau că acolo copiii lor, pentru care plăteau bani grei să aibă o vacanță frumoasă, erau puși să muncească din greu, bătuți, amenințați, pedepsiți și speriați.

   Poate de aceea Elias era în același timp un tip dur dar și charismatic, căruia nu-i păsa de cine abuzează, care la divorț luase tot ce putuse de la soția lui numai din răzbunare și pentru că stătea în chirie nimeni nu aflase că avea și un apartament în localitate.

   Lăcomia și banii câștigați ușor îl fac să se combine cu niște tipi care făceau printre altele trafic de persoane. Chiar făcuse un drum în Nepal să aducă pentru ei o fată tânără,păcălită că va lucra într-un hotel. N-o predă imediat, așteptând să primească toți banii, o închide într-un loc întunecos, ascuns și izolat, numai de el știut. Societatea caritabilă îi servea pentru spălarea banilor.

  Când Elias este ucis, Isrun vrea neapărat să vină în nord să facă un reportaj de la faţa locului. În realitate avea de rezolvat și alte tare din trecut.

   Isrun cercetează și ea pe lângă polițiști, și află multe lucruri  în afară de cele pe care le știa deja.

   Elias se dovedește a fi fost un violator cinic și nepăsător la sentimentele celor implicați, chiar nu îi păsase cine îi cădea pradă. Nu ține cont de prietenie, de colegi, de obligații.

   Până la urmă toate informațiile culese de polițiști și de Isrun, mărturia lui Jonaton, apoi a lui Logi, duc la rezolvarea puzzlelului.

Cine l-a omorât pe Elias și de ce?

Ce secrete ascundeau Logi, sora și cumnatul lui ?

Ce secrete ascunde Jonaton?

O găsesc pe tânăra din Nepal în viață?

Ce poveste din trecut îl bântuie pe Hlynur și ce hotărâre ia acesta?

Ce se întâmplă cu Ari și Kristin?

Care este povestea lui Isrun și a bunicii ei ?

Ce secrete ascunde și de ce a plecat brusc din Akureyri?

De ce romanul se numește “negură”?

Veți primi toate răspunsurile citind cartea.

   Credeți-mă nu m-aș fi așteptat “nici în o mie de ani” la o astfel de poveste, la motivele  care au intersectat viețile personajelor și au dus la crimă, la un asemenea deznodământ.

   Îmi plac romanele lui Ragnar Jonasson pentru că au povești interesante, incitante, pline de adrenalină, dar și pentru poveștile de viață ale personajelor.

Abia la final am înțeles versurile de pe prima pagină a romanului:

,,Omul trebuie să aștepte

Să se risipească negura nopții,

Cu trecerea vremii,

Când sorții sunt aruncați,

Să îndure tăcut

Povara suferinței,

Ăsta-i darul  lui Dumnezeu

Pe care el îl mărturisește.” (Jon Gudmundsson cel Învățat)

Iată și câteva păreri avizate:

„Un mister clasic, urmărit dintr-o perspectivă islandeză unică… Un roman excelent pe care îl recomand cu căldură.” (Lee Child)

„Cărțile lui Jónasson au revitalizat genul Nordic Noir.” (Jake Kerridge, Sunday Express)

„Un amestec deosebit între Nordic Noir și Epoca de Aur a prozei polițiste… o scriitură economă și evocatoare, îmbinată cu abile trucuri de prestidigitație.” (Laura Wilson, Guardian)

„O abordare modernă asupra unui mister în stilul Agathei Christie, înșelător și cu turnuri ca de slalom…” (Ian Rankin)

Carte disponibilă pe Crime Scene Press

recenzii cărți

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: , , cartepedia, Diverta, librărie.net şi cărtureşti