New Yorkul de altadata de Edith Wharton

New Yorkul de altădată de Edith Wharton

Gen:  Literatura universală

Editura: Litera / Colecţia Clasici

Anul  şi locul publicării: 2016, Bucureşti

Traducere: Victoriţa Stancu

“destinul este formidabil chiar şi atunci când e necruţător şi poate că niciodată nu apare mai limpede decât în asemenea momente.”( pag.34)

     New Yorkul de altădată este  o carte  pe care am deschis-o cu emoţie şi nerăbdare, dornică să evadez din cotidianul prea aglomerat, prea rapid, prea tehnologizat.

     Numai titlul sau coperta – fiecare, chiar singure –  ar fi reuşit să îmi atragă atenţia dintr-o mulţime de  volume. Colecţia clasici, cum altfel?

    Cele patru nuvele semnate de scriitoarea americană Edith Wharton aduc în atenţia noastră  New Yorkul sec. al XIX- lea, după care mulţi dintre noi suspinăm languros, amăgindu-ne că a fost doar o perioada de fast şi grandoare, în care aristocraţi bine îmbrăcaţi şi educaţi duceau o viaţă exemplară.

     Provenind ea însăşi din înalta societate newyorkeză, putem bănui că Edith Wharton (născ. 1862, New York – deced. 1937, Franţa)  a asistat cel puţin indirect la subiecte din cele abordate în scrierile sale. Subiecte care trimit hotărât, mai direct ori voalat, către punctele nevralgice ale societăţii de altădată, dedesubturi  tenebroase care ascundeau poveşti adesea dramatice.

     În New Yorkul de altădată (1924) sunt radiografiate aspecte ca relaţiile familiale, rolul femeii în societate, sistemul de clasă, infidelitatea, gelozia, ilegitimitatea – în linii trasate realist –psihologic. Între instrumentele favorite: ironia, detaliul,  sarcasmul.

   Fiecare dintre poveştile care debutează în anii 40”, 50”, 60”, respectiv 70” instalează rapid locul, personajele, conflictele, care vor fi  privite până departe, prin noile generaţii.

     Fapt de zi înşelător spune povestea familiei Raycie, pe care o cunoaştem la reşedinţa cu blazon din High Point, acolo unde ţânţarii sunt de neconceput, unde iarba este tunsă la fiecare două săptămâni şi bătătorită de un cal alb, special potcovit în acest scop; acolo unde se mai văd vag vestigiile trecutului, până la revoluţie, colonişti, Independenţă şi Benedict Arnold.

    Impunătorul cap al familiei, Halston Raycie, veghează peste toţi şi toate cu autoritate, ambiţie, determinare, făcând planuri, mâncând şi transpirând, însoţit de doamna Raycie “plămădită la o scară mai puţin eroică”, de copii şi câţiva invitaţi.

     Fiicele Sarah Anne şi Mary Adeline împreună cu doamna conacului colorează atmosfera cu toalete şi zulufi, tatăl stabileşte ultimele detalii ale marii călătorii, domnii ciocnesc şi întreţin conversaţia.

     Iar  Lewis…este fiul. El…va porni într-o aventură de doi ani, va lăsa în urmă băiatul slăbănog şi firav, se va întoarce bărbat şi va împlini… tot felul de planuri măreţe ale familiei. Planuri printre care se numără opere de artă şi o galerie.

    Doi ani sunt multe luni, iar depărtarea pune lucrurile şi oamenii în altfel de lumini. Departe de atmosfera apăsătoare de acasă, tânărul Lewis riscă, bazându-se pe intuiţie şi cunoştinţe. Preţul pentru alegerile sale este neaşteptat de mare, dar pentru dragostea adevărată este doar un prilej de a-şi dovedi valoarea.

      Fata bătrână expune subiectul sensibil al copiilor ilegitimi şi rolul femeii în societatea newyorkeză din sec. XIX. Prin intermediul uniunilor aproape devenite legi nescrise între  membrii câtorva familii “bune” – în cazul de faţă Ralston cu Lovell, pătrundem într-un univers patetic, în care sufletele sunt întemniţate încă din tinereţe în căsnicii de convenienţă, iar ”greşelile” care ies în afara decorului sunt ascunse sub preş cu orice preţ.

       În această nuvelă atenţia stăruie mai mult asupra psihologicului. Atât Delia Ralston, cât şi Charlotte sunt supuse unor filtre amănunţite, prin care autoarea ne face părtaşi la gândurile, emoţiile şi trăirile personajelor.

     Revelaţie supune atenţiei cuplul. Mici şi mari capricii, greşeli, ambiţii, compromisuri şi capitulări. Societatea americană de atunci arăta cu siguranţă altfel, deşi unele aspecte par să fi rămas neschimbate, cum ar fi  preferinţele pentru lucruri la scară mare – clădiri, mâncare – sau un ideal femin angelic.

    Personajele autoarei americane sunt cât se poate de reale, când admirabile, când demne de milă sau dispreţ, iar Hayley Delane nu face excepţie.

     Având la îndemână perspicacitatea, spiritul de  observaţie şi analiză, Edith W.  redă evenimente, decoruri dar mai ales suflete.

    Pe Hayley îl cunoaştem treptat, filă cu filă; îl descoperim săpând dicolo de aparenta lui indiferenţă şi  calmul etern, îl iubim sau îl compătimim – prin intermediul curiosului şi neobositului narator şi care, în unele zone, demască mai făţiş ca în altele, personalitatea feminină a scriitoarei.

     În  Ziua de Anul Nou asistăm la spectacolul prin care o soţie încearcă să-şi ascundă infidelitatea.

    Aducând în faţă ochilor acest aspect prin incendiul hotelului de pe Fifth Avenue, scriitoarea ne facilitează intrarea chiar în culisele reprezentaţiei. Iar de acolo văzută, povestea arată altfel…

     Păreri de specialitate, activitatea literară şi chiar cartea în sine  vorbesc destul de lămurit despre un talent  semnificativ al scriitoarei americane; dar, cumva, de la prima nuvelă am simţit că încă nu-i pot aprecia dimensiunile.

     Pentru că subiectele delicate abordate, raportate la un interval temporal destul de mare, par să nu fi lăsat suficient spaţiu de manifestare. În ce mă priveşte, stilul autoarei mi-a trezit interesul, dar numai după ce voi fi citit măcar unul din romanele sale voi putea avea o impresie mai clară.

    Edith Wharton a debutat literar în 1889 cu un poem în Scribners Magazine (The last Giustiniani); a început să scrie din copilărie, dar a publicat târziu.

    A avut o activitate literară bogată, semnând numeroase poezii, povestiri, romane, cărţi nonficţiune. Între titlurile sale se regăsesc volume ca: Rivalitate ( 1925), Obstacole (1912), Vârsta inocenţei (1920) – distins cu un premiu Pulitzer ( 1921).

A fost, de asemenea, nominalizată la Premiul Nobel pentru literatură în anii 1927, 1928, 1930.

NOTĂ: 8  / 10

Cartea New Yorkul de altădată de Edith Wharton a fost oferită pentru recenzie de către Editura Litera. Poate fi comandată de pe site-ul Editura Litera. Pentru a fi la curent cu apariţiile şi reducerile de cărţi, puteţi urmări noutăţile editurii atât pe site, cât şi pe pagina de Facebook.

Mulţumim Editura Litera!

Autor: Adelina