#NuSuntNormală – Cătălina Pană – Editura Petale Scrise – recenzie
#NuSuntNormală – Cătălina Pană – Editura Petale Scrise – recenzie
Titlu: #NuSuntNormală
Autor: Cătălina Pană
Editura Petale Scrise
Anul aparitiei: 2024
Numărul de pagini: 214
Gen: chicklit, romance, umor
Dacă ați deschis cartea și ați auzit deja râsete – nu voci, Doamne ferește! -, aflați că ăsta nu e film. Ar putea fi, totuși, o comedie cu proști, cu mine în rolul principal. Am ajuns într-un punct al vieții în care nesuferitul de Murphy vrea neapărat să îmi demonstreze că legile lui sunt universal valabile. Adică, cine naiba s-ar fi gândit că poți găsi liniștea absolută în mijlocul unei furtuni?
Am auzit că la 30 de ani ești deja matur și responsabil, dar eu sunt mai frustrată decât o căpușă agățată de un cadavru. Fir-ar! Asta n-a sunat bine deloc! Fix ce ziceam! Praf!
Recunosc, uneori par mai împrăștiată decât umplutura de ștrudel și am prostul obicei de a lăsa multe lucruri nespuse, doar pentru a păstra pacea, deși sunt mereu la cinci respirații distanță de a sări la gâtul cuiva.
Când am hotărât să-mi spun povestea, mi-am dat seama că este o idee proastă, dar am decis că îmi plac ideile proaste – se potrivesc de minune cu hohotele de pe fundal. Stați liniștiți, nu-i încă nevoie de o internare la nebuni, e doar Universul care se amuză pe seama mea.
Ce voiam să zic… citiți, zâmbiți, dați mai departe și dacă circumstanțe diverse v-au adus în situația mea, nu disperați, doar așteptați furtuna perfectă.
Cu drag,
Afina Mechia
Fiecare cititor preferă anumite genuri literare, dar eu le îndrăgesc pe toate și le diversific în funcție de stare. Totuși, trebuie să recunosc că am o slăbiciune pentru poveștile în care romantismul se combină cu umorul. Probabil că pentru unii comediile romantice sunt un pic siropoase și previzibile, însă mie îmi plac pentru că îmi oferă un strop de relaxare. Iar romanul #NuSuntNormală m-a fermecat cu umorul de situație, cu momentele delicios de jenante și cu schimbul de replici dintre personaje.
,,Nu știu cum naiba reuşesc să mă bag în asemenea încurcături menite doar să îmi provoace o indigestie sentimentală. Toată viaţa mi se poate descrie într-un nenorocit de haştag: nusuntnormală, ca un deochi ce nu se dă dus cu niciun descântec. Mi-o fi legat vreo babă abilitățile sociale, mi-or fi tăiat calea prea multe mâţe negre, ori mi se trage de la oglinda pe care am spart-o, din greșeală, la aniversarea de 16 ani.“
Cartea asta m-a prins rău. Am renunțat la curățenie, gătit, plimbare, numai ca să duc până la capăt lectura. Întâmplările amuzante, situațiile hilare în care intra ghinionista Afina, înțepături ironice și conversațiile spumoase m-au făcut să râd în hohote. Am parcurs jumătate de carte cu zâmbetul pe buze, fiind martora unor faze absolut delicioase. Până și întâlnirea celor doi protagoniști a reprezentat în sine un moment jenant, Afina urcând din greșeală în altă mașină, adică a lui Sebastian, nu în Uber-ul comandat de ea.
,,Tocmai am împlinit 30 de ani şi trăiesc povestea vieţii mele. Genul ăla de poveste care, atunci când o spui, declanșează haosul mondial: unui copil i se sparge balonul, cuiva i se scurge înghețată pe pantalonii cei noi, iar altcineva, concentrat pe a-și șterge găinațul de porumbel cu care tocmai i-a fost botezat umărul sacoului, calcă într-un căcat proaspăt ieșit din maţele pline de paraziți ale unui câine vagabond. De fapt toate chestiile astea mi s-au întâmplat mie. În aceeași zi. Cred că ăsta este destinul celor născuţi pe 13.”
Trebuie să recunosc că nu doar povestea a fost cea care mi-a oferit o stare de bine, ci și protagonista, Afina fiind creionată într-o manieră care m-a înduioșat și m-a determinat să mă atașez ușor de ea. E adorabilă, iubitoare, onestă, dar și luptătoare. Bine, ea are un istoric întreg de întâmplări nefericite, parcă e urmărită de ghinion, dar felul în care se autoironizează, demonstrează că are încredere în sine, că nu se ascunde în spatele măștii reprezentate de normele sociale.
,,Hai, înjurați-mă, blamaţi-mă şi azvârliți-mă la câini! Aruncaţi cu pietre! Da, voi, ăştia perfecţi care n-aţi făcut niciodată vreo prostie și veţi merge împăcați şi zâmbitori să dați noroc cu Sfântul Petru și cu toată suita de îngeri.”
Cu toate că la prima vedere #NuSuntNormală pare a fi o poveste relaxantă, ea are o doză mare de realism. Afina are o poveste de viață destul de dureroasă, un trecut marcat de neplăceri și dezamăgiri, dar ea reușește să-și păstreze optimismul. Cine nu o cunoaște ar putea crede că e fata răsfăţată a unor bogătaşi, dar nu ar accepta un leu de la părinți. Când a rămas gravidă cu Maia, primul lucru pe care l-au făcut părinţii ei a fost să îi găsească o clinică pentru avort. Nici măcar o secundă nu s-au gândit la faptul că ea chiar dorea să păstrez copilul. Au încercat apoi să o convingă să își dea fetița spre adopţie, iar în cele din urmă, au vrut să o crească ei. Ea a refuzat toate variantele lor, iar asta i-a atras pedeapsa cu retragerea oricărui sprijin. Astfel, Afina a ajuns ca la 30 de ani să aibă trei joburi și un copil de crescut și educat, fără sprijinul părinţilor, fără un partener de viață, fără economii ori speranţe de viitor.
,,Habar nu are ea de stilul batjocoritor al tatei, de nimicnicia care mi-a betegit spiritul în copilărie, de încrederea în propriile forțe ce mi se cuibărise în fruntea mereu plecată, micșorându-se la mărimea unui bob de orez. Teama de a mi-o lua pe Maia… Mai bine de două decenii am fost prizonieră într-o colivie de aur, hrănită zilnic cu „nu poți” și „nu ştii”, ajungând să mă identific cu regurgitările lor otrăvite, iar când, în sfârşit, m-am eliberat, mi-am promis să nu car povara cuvintelor grele ce mi le-au deșertat în desaga conștiinței, dar mi-am încălcat acea promisiune aproape în fiecare zi. Copila din mine suferă, încă afectată de trecut, dar nu am să le arăt asta.”
Spuneam mai devreme că am parcurs jumătate de carte cu zâmbetul pe buze… Ei bine, pe parcurs ce înaintam cu lectura, mi-am dat seama că toată acea veselie de la început ascundea un adevăr destul de trist și că autoironia îi permitea Afinei să abordeze subiecte delicate, deranjante pentru unii. Și tocmai asta e ideea. Că, în ciuda umorului și ironiei, povestea a reușit să răscolească ceva în sufletul meu, prin lecțiile de viață prezentate. Prin exprimarea unor adevăruri de care suntem conștienți mulți, dar nu facem nimic…
,,Vreau şi eu să știu ce dracu’ s-a întâmplat cu scara evoluţiei? Zici că i-a retezat un dement câteva trepte – şi așa erau săracele, şubrede. Parcă toată societatea a luat-o în jos, pregătindu-se sufletește pentru întâlnirea cu Homo Erectus sărind peste Neanderthalensis. Ce naiba, ăla e deja prea deştept pentru gibonii ce populează traficul, magazinele, cafenelele şi viața noastră în general!”
,,Înainte de Social Media, proștii erau proști doar la ei în sat. Abia acum ne dăm seama de dimensiunea dezastrului, acum, când bula în care am trăit și am fost educați se sparge de minţile ascuţite – cu toporul, nu cu cartea. Partea mai nasoală este că prostul satului de acum treizeci de ani ni se pare Einstein pe lângă specia care a invadat internetul zilelor noastre…”
#NuSuntNormală – o carte delicioasă, efervescentă, numai bună de citit în vacanță sau atunci când trecem printr-o perioadă mai neplăcută. Atunci când vedem viața doar în alb și negru, Catalina vine și ne oferă puțină culoare. În cazul de față, mult roz.
Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: bookzone, libris şi cărtureşti
