Omul de castane de Soren Sveistrup

 Omul de castane, de Soren Sveistrup – Editura Trei – recenzie

Omul de castane de Soren Sveistrup

Soren Sveistrup

Titlul original: Kastanjemanden

Editura: Trei

Colecția Fiction Connection

Colecție coordonată de Magdalena Mărculescu
Anul aparitiei:  2020

Traducere din daneză de: Simina Răchițeanu

Număr pagini: 622

Gen: Thriller psihologic

Cotație Goodreads: 4,21

   Inițial, nu am înțeles semnificația titlului acestui thriller nordic. „Omul de castane”, cum adică „omul de castane”, mă întrebam. Ulterior, am aflat că este o figurină specifică, ce corespunde unei tradiții nordice. Toamna, când este vremea castanelor, copiii asamblează aceste figurine, din castane și bețe. Un fel de dovleci de Halloween în cultura nordică.

  Ce legături au aceste figurine inofensive cu un thriller? Faptul că ele sunt lăsate ca semnătură la locul unor crime ce urmează același pattern.

  Două crime foarte violente și asemănătoare atrag atenția autorităților. În ambele cazuri, victimele sunt femei, mame ale unor copii abuzați sau neglijați. În ambele cazuri, la locul crimei este găsită câte o figurină din castane. Omul de castane. Pe ambele figurine este găsită amprenta unei fetițe dispărute, Kristine Hartung, fiica ministrului Rosa Hartung, ce a susținut implementarea unei legi privind plasarea copiilor abuzați în familii adoptive.

   Cazul a creat multă vâlvă, dar de la dispariție au trecut câteva luni, iar speranța ca fata să apară vie și nevătămată a scăzut. Autoritățile închid cazul în cele din urmă, vinovat fiind declarat un tânăr cu probleme psihice. Cu toate acestea, nici urmă de Kristine… Cel puțin până la apariția amprentei ei pe figurinele din castane.

  Ce legătură să existe între Kristine și crime? Există o legătură sau este vorba de o simplă coincidență?

  În ciuda hotărârii autorităților de a închide cazul, Thulin și Hess, o pereche de detectivi implicați, nu renunță. Bănuielile lui Hess se adeveresc și avem de a face și cu a treia crimă, dacă se mai îndoia cineva că există un criminal în serie.

  Cine comite aceste fapte groaznice și de ce? Ce speră să obțină sau să demonstreze?

  De la început, ne dăm seama că faptele din prezent sunt conectate cu întâmplări din trecut. Cartea se deschide cu un adevărat măcel petrecut în octombrie 1989. Existența unei legături este clară, dar despre ce anume e vorba aflăm abia spre final. Simțim că există ceva care ne scapă, o piesă lipsă din puzzle. Știm că este acolo, dar nu și ce anume. Bănuim, facem supoziții și presupuneri, dar până când nu avem imaginea de ansamblu, nu putem ghici.

  „Omul de castane”, este, indiscutabil, un roman bun. Misterul este bine construit, bănuim cu greu, poate chiar deloc, identitatea criminalului.

   Dacă ceva nu mi-a plăcut, este vorba de volumul cărții. Nu cred că era necesar un număr așa mare de pagini, mai ales că de multe ori aveam impresia că acțiunea stagnează. În plus, atmosfera este fadă, fără „zvâc”, însă aceasta este mai degrabă o considerație personală, de gust. Nordicii sunt mai reci de felul lor.

  „Omul de castane” va fi ecranizat în curând de Netflix și nu pot spune decât că aștept serialul cu nerăbdare.

Despre autor:

   Soren Sveistrup este scenarist, producător de filme și seriale TV. Printre creațiile sale se numără serialul „Crima”, după care s-a realizat ulterior versiunea americană „The Killing”, și scenariul filmului „Omul de zăpadă”, adaptarea romanului de Jo Nesbo.

Carte disponibilă pe site-ul Editura Trei

Verifică disponibilitatea cărții în librăriile online: libris, elefant, cartepedia, Divertalibrărie.net şi cărtureşti

Recenzii cărți thriller

Omul de castane de Soren Sveistrup recenzie.

Review overview
5
***Sorina Ciocârlan***Bună! Sunt Sorina și îmi plac cărțile bune. Pun suflet în tot ceea ce îmi place, iar printre pasiunile mele se numără cititul, scrisul, filmele, pisicile, dulciurile. Atunci când „mi se pune pata” pe ceva, indiferent că e carte, film sau opera întreagă a unui autor, sunt de neoprit: fac ce fac și aflu tot despre subiect, îl analizez și îl întorc pe toate părțile. Care sunt subiectele astea, care mă „obsedează”? Agatha Christie, Rodica Ojog-Brașoveanu, Harry Potter, mai nou, Cassandra Clare. Da, pentru că „obsesiile literare” se schimbă, când unele se epuizează, scad în intensitate și apar altele noi. Asta nu înseamnă că dispar de tot, rămân acolo și așteaptă să fie reactivate. Și când sunt reactivate, să te ții!...

15 COMMENTS

  1. Multumim pentru recomandare.
    Nici eu nu sunt prea incantata de autorii nordici,cu unele exceptii.

    • Da, din ce am mai citit literatura nordica, Camilla Lackberg imi place, dar nu chiar tot. Nu ca as fi citit tot ce a scris ea, nici pe departe :))

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.