Pânda de noapte – Tracy Sierra – recenzie
Pânda de noapte – Tracy Sierra – recenzie
Titlu: Pânda de noapte
Autor: Tracy Sierra
Editura: Trei
Colecții:
Nr. pagini var. tipărită: 400
Anul apariției: 2024
Titlul original: Night watching
Traducător: Mihaela Negrilă
“TRACY SIERRA s-a născut și a copilărit în munții din Colorado. Este avocat și locuiește în New England, într-o veche casă colonială, unde are propria cameră secretă. Când nu scrie, își petrece timpul cu soțul ei și cei doi copii. Pânda de noapte este romanul său de debut și a fost selectat pentru Fallon Book Club, inițiat de moderatorul TV Jimmy Fallon.”
“Pași pe trepte. Doar o secundă să reacționezi. Ce se întâmplă în continuare va decide totul. Singură acasă cu copiii în timpul unei furtuni, o mamă aude un zgomot – în casele vechi se aud tot timpul zgomote. Dar acesta e tulburător de familiar: un pas neobișnuit de greu și de lent, care urcă pe scară. Vede silueta unui bărbat pe hol, învăluită în umbre. Îngrozită, își trezește în liniște copiii și-i împinge în cea mai veche parte a casei, într-o cămăruță secretă. Se ascund toți în timp ce bărbatul îi caută și încearcă să-i ispitească pe copii cu promisiuni și s-o convingă pe mama să iasă la lumină. În beznă sufocantă, femeia încearcă să-și păstreze calmul și să facă un plan. Să caute o armă sau o cale de evadare? Însă apoi îl zărește. Chipul acela. Vocea aceea. Și își dă seama că situația e și mai gravă decât se temea, pentru că știe exact cine e bărbatul – și ce vrea.”
“La limita dintre thriller psihologic și horror domestic, debutul fascinant al lui Sierra îi aruncă pe cititori cu capul înainte în coșmarul cu ochii deschiși al protagonistei fără nume. Flashbackuri bine sincronizate adaugă context și emoție.”( Booklist)
“Câți dintre noi n-au avut ocazia să audă o casă veche scârțâind noaptea și nu s-au întrebat dacă nu-i mai mult de-atât? Neliniștea devine teroare în debutul fascinant al lui Sierra, de o intensitate aproape insuportabilă.”( L.A. Times)
Nu numai atât, dar îți dai seama că puteai să fii tu în locul protagonistei. Spre deosebire de alte povești citite aici nu avem nume date personajelor, sunt numite doar după relația lor pe care o au cu povestitoarea, pentru că totul curge ca o peliculă de film. E drept este o poveste dură, intensă, spusă cu sufletul la gură, cu amintiri ca niște flashuri ale memoriei, poate și de aceea devine un adevărat coșmar.
Povestea începe cu viața haotică și ciudată a fiecăruia.
Ea rămăsese orfană la 9 ani, mama fiindu-i ucisă într-un accident de mașină. Amintirile de la tribunal, modul cum a fost vinovatul judecat și apoi pedepsit, cu o sentință redusă, îi dau și acum coșmaruri. Deși viața îl va pedepsi pe vinovat ea a rămas totuși cu anumite nemulțumiri. Crescută apoi de bunică și de tatăl, mai mult absent, ajunge la o facultate de arte, se specializează în reclame și desene pentru romane grafice, și se va angaja într-o firmă de prestigiu. În timpul facultății își cunoaște soțul, se iubesc mult, mai ales că el nu luase niciodată în seamă complexul ei. Ea avea vitiligo și asta îi crease destule probleme.
El provenea dintr-o familie cu tradiții, tatăl avocat – un tip rău, dur, arțăgos, care nu acceptă că fiul lui nu va urma aceeași cale, și își învinuiește nora.
Când mama lui moare se mută mai aproape de tatăl său, ca să nu-l lase singur.
Ea este cea care susține familia până când fotografiile lui încep să fie bine vândute. Casa lor era veche, necesita o grămadă de reparații, dar avea un aer misterios, și ei și copiii, un băiețel și o fetiță, erau încântați. Dar intervine o ieșire la restaurant, când sunt serviți de un tip amabil, care se prezintă ca fiind managerul. Ei i se pare că acesta emană un aer amenințător și periculos, dar soțul ei râde de ea. Și totuși acesta este momentul din care încep problemele lor. Fetița începe să aibă accese de somnambulism, și susține că în colțul camerei ei este un bărbat care o privește. Părinții încearcă s-o liniștească și glumesc, spunându-i bărbatului “ungherul”, și-i pun un monitor de bebeluși ca s-o audă. Băiețelul vine noaptea la ei, își trezește mama spunându-i că a văzut pe fereastră că a venit “monstrul”. Ca să-i liniștească soțul montează pe un copac de pe aleea din spatele casei, un aparat de filmat, și le arată că pe filmare apar doar căprioare. Dar avatarurile continuă. Într-o dimineață soțul cade pe scări și moare, prilej pentru socru de a-și învinui din nou nora.
Dar ea și copiii simt din ce în ce mai pregnant că sunt urmăriți și pândiți, până în noaptea când cineva intră în casă. Speriată ea-și aduce aminte de ascunzătoare, își ia copiii și se ascund. Îl aud pe intrus cum îi caută, cum încearcă să-i ademenească, cum le spune că de fapt vrea doar fetița și că mama este “un obstacol feminin inutil”. Când el cercetează podul, ea reușește să fugă dezbrăcată și înghețată la casa vecină. De acolo vecinul cheamă poliția, dar îi dă și ei un ceai fierbinte cu whisky, iar soția lui îi pansează picioarele rănite. Și totuși poliția nu descoperă nimic, nici o urmă a intrusului. Mai mult din cauza mirosului de alcool sergentul crede că ea a avut halucinații provocate de băutură, o internează în spital la psihiatrie, iar copiii sunt dați de protecția copilului în grija bunicului. Din păcate și cercetările sunt sistate. Când psihiatrul îi permite externarea ea trebuie să “lupte” ca să-și vadă copiii și să-i recupereze. E greu pentru că nu este crezută, sergentul crede că ea este depresivă și bețivă, deci nu e de în credere.
Dar sosită acasă ea-și amintește de camera de filmat de pe copac, o recuperează, vede filmările, viclenia intrusului, și-l sună pe sergent. Se mai liniștește oarecum și ia din seif arma soțului, deși nu era prea pricepută la tras. Sergentul vizionează filmările, îi dă dreptate și-și cheamă echipa. Dar de aici lucrurile se precipită pentru că intrusul este ascuns și acum în casă. El îl atacă pe sergent, dar ea reușește să-l împuște până vine echipa. Ajutorul sergentului continuă ancheta, vede filmările, îl interoghează pe intrusul aflat la spital imobilizat, pe care ADN-ul îl va lega și de alte crime și copile dispărute.
Ce se va întâmpla mai departe? Ce va arăta ancheta? Ce vor afla despre el și victimele lui ? Ce va face protagonista? Își va recupera copiii ? Și mai ales își va recupera viața?
Veți afla citind romanul.
Iată câteva păreri avizate despre roman:
“Sierra reușește să integreze idei complexe despre percepție, traumă, vinovăție și autonomie feminină, fără să lase nicio clipă din mână nervii cititorului. “( ELLE)
“Un thriller de-a șoarecele și pisica înspăimântător, în care scârțâitul scării este uvertura unei lupte pentru supraviețuire.”( WASHINGTON POST)
“Excepțional! Oricât de captivant de plină de suspans ar fi intriga, Sierra arată și alte puncte forte remarcabile, de la decorul fascinant de bizar până la personajul principal memorabil, prototipul de „fată bună”, minionă, împinsă la limită de ani întregi în care a fost subestimată de bărbați puternici. Cireașa de pe tort este finalul superb, surprinzător și inevitabil.”( PUBLISHERS WEEKLY)
“Foarte puține cărți sunt atât de intense, inteligente și de-a dreptul înfricoșătoare. Citiți pe riscul vostru! “(Chris Whitaker)
“Ca un coșmar – n-o să-ți poți întoarce privirea de la ea.”( Shari Lapena)
Recenzia face parte din blog tourul dedicat apariției în limba română a romanului: Pânda de noapte
Dacă sunteți curioși să aflați și alte păreri, puteți vizita următoarele bloguri, pentru a vă edifica:
