Personaje feminine în literatură

Personaje feminine în literatură

Personaje feminine în literatură

    Echipa No Name a decis să vă impresioneze cu câteva personaje feminine posesoare a unor caractere ţări şi atribuţii inedite. Promovăm femeia puternică, fără inhibiţii, sigură pe ea şi capabilă de mai mult decât imaginaţia poate concepe. Selecţia noastră cuprinde femei remarcabile prin spirit, frumuseţe, inteligenţă, atitudine şi forţă de atracţie. Le admirăm puterea, convingerea şi forţa cu care depăşesc obstacole ce par imposibile. Sunt personaje feminine diferite, dar care ne-au impresionat prin calităţile lor. Am ales să discutăm despre Diana Bishop -Crina Stanciu şi Alina Marinescu-Mili.

Diana Bishop – „Cartea pierdută a vrăjitoarelor” scrisă de Deborah Harkness

Cartea pierdută a vrăjitoarelor scrisă de Deborah Harkness Diana Bishop
   „Cu cine o să semăn când voi fi mare? Cu mama sau cu tata?” este o întrebare pe care toţi copiii şi-o pun la un moment dat. Fetiţele poate vor răspunde cu mama, iar băieţeii cu tata; cele două calităţi pe care speră să le moştenească sau să şi le însuşească fiind: forţa şi curajul, meticulozitatea tatei şi gingăşia, frumuseţea, înţelepciunea mamei. Depinde de la familie la familie… Copiii vor citi şi poveşti, iar idealurile se vor schimba: vor apărea, la fel, mama şi tata, dar „updataţi”cu super puteri, zbor, ridicarea unor greutăţi inimaginabile. Pentru că e ziua mamei, ziua femeii voi descrie o astfel de figură care m-a frapat prin tot ceea ce a ales, a făcut şi m-a determinat să-mi restructurez aspiraţiile: Diana Bishop, protegonista romanului „Cartea pierdută a vrăjitoarelor” scrisă de Deborah Harkness.

   După cum v-aţi dat seama deja, Diana este o vrăjitoare, dar nu una orişicare: este dintre cele mai puternice, o ţesătoare care poate crea noi şi noi farmece. Este fiica a doi antropologi „Rebecca Bishop şi Stephen Proctor au format un cuplu fermecător, în care francheţea tipic americană a mamei compensa manierele mai formale şi mai de modă veche ale tatei”. Moartea subită a acestora îi dau temerea de propriile forţe: crede că vrăjitoria este cea care le-a adus sfârşitul Rebeccăi şi lui Stephen. Ce va face? Se detaşează, lasă în urmă tot ceea ce a însemnat şi înseamnă darul său „-Nu vreau să fiu diferită, am spus cu îndârjire. Îmi doresc o viaţă simplă, obişnuită… precum cele de care se bucură oamenii.”Una care să nu însemne moarte, pericol şi teamă de a fi descoperită”, „…Normalitatea este o poveste, un basm pe care oamenii şi-l spun singuri ca să se simtă mai bine atunci când primesc dovezi copleşitoare că majoritatea lucrurilor care se întâmplă în jurul lor nu sunt deloc „normale”…Tu eşti vrăjitoare. Dacă te comporţi ca el, vei fi pierdută”. Îi remarcăm determinarea, puterea de a spune „nu” unor lucruri la care majoritatea oamenilor s-ar da peste cap să zică „Da”.

   Diana devine profesoară la Oxford fără a se folosi de magie, cercetează şi scrie cărţi întregi despre trecut şi alchimie. În una din seri trimite o cerere biblitecarului să îi aducă un manuscris special pentru a-şi definitiva lucrările ”Ashmole782”. Ceea ce nu anticipează este că acesta este vrăjit, cartea cea mai căutată de creaturile de dicolo de imaginar: vrăjitoare, vampiri şi demoni; este cartea originilor. Diana îi simte forţa şi se teme că va fi atrasă încă o dată în treburile familiei Bishop, aşa că trimite manuscrisul înapoi la raft. Din păcate sau …din fericire, toate aceste făpturi mistice aud cântarea magică a volumului şi vin după el. Îl includem şi pe vampirul Matthew de Clairmont, „profesor universitar de biochimie şi afiliat secţiei de neurologie” la spitalul John Radcliffe. Sunt atraşi unul de altul; Mattthew îşi dă seama că manuscrisul e un nimic pe lângă şansa de a fi lângă Diana „-Nu ne-am întâlnit până acum, continuă el cu un accent ciudat. Era în cea mai mare parte Oxbridge, dar cu o notă catifelată pe care nu reuşeam s-o localizez. Ochii săi, care nu mă slăbeau, nu erau deloc întunecaţi, am descoperit, ci dominaţi de pupile dilatate, mărginite de fâşia subţire a unui iris cenuşiu-verzui. Atracţia pe care o exercitau era insistentă, şi m-am trezit incapabilă să privesc în altă parte” şi decide să o protejeze, ajungând chiar să se căsătorească cu ea. Vrăjitoarele sunt pe urmele tinerei noastre; o aruncă în „oubliette”, o torturează, dar ea rezistă şi zboară spre salvare. Personaje feminine în literatură

   Cei doi protagonişti încalcă legământul suprem impus de „cei mari”, de Congregaţie şi aleg să fie împreună. Au nevoie de un loc sigur şi pleacă…în trecutul secolului XVI din Londra elisabetană. Acolo urmărim mai multe faţete ale Dianei: se confruntă cu o nouă lume şi reuşeşte să i se plieze; îl înfruntă pe Philippe, tatăl lui Matthew şi îl vindecă de vinovăţie-Te-am iertat. Acum trebuie să laşi totul în urmă. Philippe îi dădu drumul şi se uită la mine. Apropie-te de el, Diana, dar mişcă-te cu grijă! Încă nu şi-a venit în fire…Soţul meu mă cuprinse în braţe şi-mi inspiră mirosul ca şi cum acesta ar fi avut puterea să-l susţină”; intră în familia unui vampir puternic ”Cu acest semn eşti renăscută, fiica mea prin jurământ legat cu sânge şi pe veci parte a familiei mele.”; învaţă tainele magiei de la cele mai mari vrăjitoare; învaţă să estompeze suferinţa chiar atunci când îşi pierde copilul. Nu se dă bătută „Dacă aş fi fost lup, pur şi simplu m-aş fi culcat la pământ şi aş fi lăsat –o pe doamnă să facă ce pofteşte, spuse Matthew alene”.
„Eşti multe, Diana, dar în nici un caz o prinţesă neajutorată”. Aţi vrea şi dumneavoastră să îi semănaţi? Este puternică şi slabă, tristă şi bucuroasă, iubită şi urâtă! Să îi urăm un călduros „LA MULŢI ANI”!!!

Alina Marinescu – Seria Alina Marinescu de Monica Ramirez

  Monica Ramirez a reuşit să îmi deschidă ochii şi să descoper cum este realitatea personajului Alina Marinescu. Cei care nu au aflat de ea, îi asigur că Alina este o persoană perfect normală la prima vedere, nu face vrăji, nu călătoreşte în trecut şi nu a descoperit elixirul tinereţii veşnice. Este doar o tânără rebelă talentată, frumoasă, provocatoare şi cu calităţi care stârnesc curiozitatea celor din jur. Această fiinţă mi-a dărâmat mituri şi m-a făcut să merg mai departe, să mă pregătesc sufleteşte şi să înţeleg că uneori lucrurile nu sunt ce par a fi. I-am fost alături spiritual când a simţit primi fiori ai dragostei alături de Alex Therein, bărbatul misterios care i-a apărut în cale atunci când se aştepta mai puţin.

   A fost prinsă în capcană, minţită, manipulată, sedusă, închisă de securitate, ameninţată cu moartea pentru ca într-un final să constate că scopul ei este să devină un asasin ce ucide la comandă. Alina este mai mult decât o femeie, ea reprezintă un tot unitar, precum un foc de armă, întotdeauna neaşteptat, însă efectul este garantat. Personaje feminine în literatură

   Pentru cei care nu ştiu, Alina are plăceri nevinovate „preferă cafeaua cu mult lapte, muzică şi lumânări când este acasă şi un Glock de 9 mm când este în misiune pe teren. Alex iubeşte plimbările lungi şi poate lichida un om în mai puţin de cinci secunde.” Urăşte să îşi plângă de milă, munceşte până la epuizare şi nu suportă să stea într-un spital. Îşi iubeşte prietenii, îi respectă şi face tot ce se poate ca să îi sprijine când au nevoie. Visează la o familie, dar nu are nici măcar o viaţă socială, trăieşte fiecare clipă de parcă ar fi ultima. De ce a ajuns aici? Pentru că a ales să trăiască. Cine n-ar proceda la fel atunci când i se pun condiţii. Trăieşti sau mori? Soluţia este simplă, involuntar răspunzi da, vrei o şansă, vrei să te bucuri de fiecare rază de soare. Cel mai greu i-a fost să se rupă de tot ce a avea şi să afle că a fost trădată, trebuia să aleagă să lupte dacă dorea să trăiască. Zi de zi are o nouă provocare, nu este suficient să fie bună, ci să se transforme în cea mai bună. Cu ajutorul iubitului, mentorului şi călăului său, Alex, ea reuşeşte să depăşească limitele. Ajunge atât de departe încât simte că nici nu există şi chiar are dreptate, ea nu există. Personaje feminine în literatură

   “De ce să cerem luna de pe cer, când ne putem mulţumi doar cu stelele?” ― Monica Ramirez, Balanța Puterii

   Alina Marinescu: „Existența mea se desfășoară în umbre. Nu exist. Sunt doar o altă fantomă într-o lume a fantomelor. M-am resemnat în fața realității, acceptând în cele din urmă că viața în cadrul organizației Elite nu este măsurată în bine și rău, ci în rata de supraviețuire. Elite este o organizaţie secretă care nu există, condusă de oameni care nu există, nu face parte din niciun serviciu de informații și nu este constrânsă de lege. Nu știu câți asasini lucrează pentru Elite, dar știu că eu sunt diferită. În mod normal, suntem instruiți în arta de a ucide, dar eu am fost antrenată pentru mai mult. Într-o altă viață aș fi dat înapoi, dezgustată în fața unei astfel de oferte, dar pe atunci eram încă Alina Marinescu. Nu trebuia să-mi asum o nouă identitate în fiecare lună.”

   Alex Therein este „mentorul meu, prietenul meu, iubitul meu, fundația întregii mele distrugeri. M-a transformat în copia lui perfectă: o fantomă căreia moartea i se pare mult prea ușoară. În viața mea nu există decât două opțiuni: supraviețuiești, sau ești ucis. Acum nu mai dau înapoi. De cele mai multe ori, nu mă mândresc cu ceea ce trebuie să fac, dar mi-am asumat rolul de agent operativ într-un mod extrem de eficient. Am fost antrenată să lupt și să ucid, și o fac foarte bine.

   „M-am născut în România și, spre ghinionul meu, am ajuns pe lista neagră a regimului comunist. Mai rău, opiniile mele în legătură cu libertatea de exprimare au atras atenția Securității, organizație creată cu ajutor sovietic în scopul de a anihila absolut orice fel de opoziție din partea populației civile. Cea mai importantă și secretă diviziune a Securității era Secțiunea Specială de Operațiuni. SSO monitoriza activitățile dizidenților exilați care îndrăzneau să critice conducerea de la București, de multe ori recurgând la asasinate pentru a-i reduce la tăcere. Agenții operativi SSO reprezentau elita Poliției Secrete. Asasinii. Metoda preferată de recrutare era selectarea potențialilor subiecți din rândul deținuților politici condamnați la moarte. Alternativa le era prezentată de obicei în fața plutonului de execuție. Personaje feminine în literatură

   Când a fost dat ordinul pentru recrutarea mea, SSO și a aruncat în joc cel mai bun agent operativ, planul fiind unul destul de simplu: înscenare și șantaj. De la bun început, Alex Therein a fost o enigmă pentru mine. Pe cât de misterios și seducător, pe atât de letal. Procesul nemilos de antrenament la care a fost supus l a transformat într un asasin cu o expresie impenetrabilă. Alex își îndeplinește mereu ordinele fără a pune prea multe întrebări inutile. Misiunea lui a fost să mă seducă și exact asta a făcut.

   M-am trezit în închisoarea politică, totul desfășurându-se după un scenariu foarte bine pus la punct. Am fost acuzată de înaltă trădare împotriva regimului comunist și condamnată la moarte, moment în care SSO a intrat în scenă pentru a mă recruta. Nu mi s-a oferit șansa de a-mi alege propriul drum în viață, ci am fost modelată într-un asasin eficient chiar de către bărbatul pe care credeam că-l iubesc. Pe parcursul procesului de antrenament, Alex a fost mentorul meu. Când am realizat magnitudinea trădării lui, mi-am distrus și ultima fărâmă de inocență prin simplul act de a ține o armă în mână. Alex m-a învățat toate metodele posibile prin care să ucid și cum să mă folosesc de orice pentru a obține ceea ce vreau. M-a învățat cum să manipulez oamenii, cum să mă port, cum să gândesc pentru a deveni asasinul perfect. Apoi m-a învățat cum să trăiesc în propria-mi piele.

  Mai târziu am aflat că bărbatul pe care-l iubeam și uram în același timp era un fel de agent dublu, lucrând din umbră pentru Elite. Nu era decât o chestiune de timp până când SSO avea să descopere identitatea trădătorului care opera din interior de ceva timp, singura opțiune viabilă fiind evadarea. Așa că m-a recrutat pentru a doua oară, de data asta pentru Elite.”

   După asemenea declaraţii am simţit un gol în stomac şi mi-am dorit să găsească acea clipă de linişte, să descopere calea intermediară pentru fericire, numai că viaţa unui agent secret nu există. Ei sunt maşini de îndeplinit misiuni, doar îşi fac datoria şi trebuie să respecte ordine. Nu contează ora sau ziua, ei au un singur scop: misiune îndeplinită indiferent de consecinţe. Trebuie să-şi păstreze sângele rece, să se detaşeze, să ignore şi să atingă scopul. Personaje feminine în literatură

   Doar citind, ajungi să înţelegi. Eu am ajuns la volumul 4 şi nu-mi vine să cred, fiecare îmi oferă acea doză de adrenalină, nebunie, iar Alina devine din ce în ce mai reală.

   Este femeia pe care o admir, o respect şi îi doresc fericirea. Dacă o va găsi, dar şi cu ce preţ, chiar mă străduiesc să descoper sau să-mi imaginez un final fericit. Clipele minuscule răpite împreună cu Alex, după cu Marius, sunt doar mici fărâme dintr-o lume care te consumă şi te face să realizezi că eşti nimeni.
În fond, ei ca şi entităţi nu există, nu sunt menţionări că ar fi în viaţă, sunt doar simpli executanţi meniţi să asigure liniştea în lume.

   Câţi astfel de oameni sunt dispuşi să sacrifice totul pentru liniştea noastră? Alina Marinescu reprezintă vibraţia celor care nu au avut şansa de a prinde viaţă cu ajutorul scrisului, ea le transmite trăirile, frustrările, tristeţea, bucuria, dar şi puterea pe care o au pentru a schimba ceva.

  Sunt recunoscătoare că am descoperit-o, ştiu sigur că data viitoare când mă voi gândi la un agent secret, CIA, FBI sau de orice altă natură, voi avea habar de câte sacrificii a făcut pentru liniştea mea, a noastră, a lumii.

   Respect femeilor care au avut curaj să ţină o armă în mână şi au fost nevoite să o folosească pentru apărare. Nu sunt pentru violenţă, urăsc războaiele, nu susţin asasinatele, dar când alţii ameninţă să distrugă prin atentate vieţile a unor oameni, cineva trebuie să ia măsuri.

  Să trăim fiecare clipă, să ne bucurăm de momentele unice din viaţa noastră, să avem curaj să luptăm, să fim altfel. Nu trebuie să ai puteri supranaturale sau un pistol în mână pentru a dovedi că a fi femeie este un privilegiu. Să îndrăznim să ne respectăm şi să nu uităm că împreună putem face lumea mai bună.  Fiţi mândre că sunteţi iubite, mame, bunici, străbunici. Fiţi mândre că existaţi.

 Echipa No Name

15 COMMENTS

  1. felicitari echipa!mara personajul prezentat de tine si modul cum ai facut-o,la fel ca si prezentarea pe care ai facut-o cartii precis ma determina sa citesc cartea.
    crina mi-a placut foarte mult vrajitoarea ta si modul cum i-ai ilustrat caracterul.
    iar mili m-ai lasat fara cuvinte,pentru ca(fara suparare fetelor-asta e genul meu de carti)alina marinescu m-a cucerit si m-a impresionat si mai mult odata cu fiecare volum al seriei.
    inca odata felicitari! locco_smiley_10

  2. O recenzie foarte bună! Te determină să citești cartea! Cât despre finalul materialului… mi-a plăcut foarte mult. Un îndemn de care, cu siguranță, voi ține seama: „Fiți mândre că existați”.

  3. Multumiiiim! Acum stam cuminti pe scena si savuram aplauzele. 🙂 Ma bucur sincer ca am reusit sa realizam un articol care sa va captiveze.

  4. Va multumim pentru cuvintele frumoase. A fost un efort de echipa si chiar ne mandrim. Ne bucuram enorm ca v-a placut ce am scris.
    Arci, stiu, tu esti fana Alina, asa ca nu se pune 😛

  5. Echipa No name. Haha :))
    Interesant topul. Trebuie sa spun ca nu am citit niciuna din cartile de mai sus insa ma tenteaza vreo doua, trei.

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.