Povestea mea… cu o fetiță și o casă cu blană de iepure pe acoperiș…
Povestea mea…cu o fetiță și o casă cu blană de iepure pe acoperiș…
Povestea mea începe în urmă cu mulți ani, când am început să citesc și să-mi pun întrebări. Mă pierdeam în lectură cu orele, fie în cerdacul casei, fie la umbra vreunui copac bătrân. Cel mai adesea, mă confundam cu personajul principal și căpătam puteri supranaturale și zburam pe tărâmul celălalt sau fraternizam cu personajul negativ și îi găseam scuze pentru comportamentul greșit. Făceam observații care stârneau râsul adulților, așa că am încetat să le mai vorbesc despre cărți. Observasem, de exemplu, că în toate poveștile citite apare câte o casă. Dar de ce erau casele astea atât de șubrede? Cum a putut să ia vântul casa în care se aflau Dorothy și Toto, nu avea fundație? Turta dulce din care era construită căsuța vrăjitoarei ce i-a răpit pe Hänsel și Gretel nu avea termen de garanție? Și ce purcei prostuți își construiesc casa din paie și din bețe?Când voi fi mare, îmi voi face o casă solidă, ca cea a Iepurelui de Martie, din „Alice în Țara Minunilor”; cu două hogeaguri în formă de urechi și acoperișul tapițat cu blană de iepure! Știam eu, vezi bine, încă de atunci, cât de importantă este izolația unei case, pentru a nu se pierde energia.
Anii au trecut, vremurile s-au schimbat, eu am crescut, dar am rămas neschimbată în privința casei mele. Casa ți-o faci o dată în viață, e cuibul tău intim, locul unde te refugiezi la sfârșitul fiecărei zile și în care te așteaptă doi năzdrăvani veseli. Ca să o poți numi acasă, trebuie să ți se potrivească mănușă. Ai grijă de ea așa cum ai grijă de propria persoană! Cu o grămadă de idei și multă energie, eu și soțul meu am pornit …
Povestea casei
Inițial, doream să ne construim o casă, dar ne-am dat seama că timpul ne presa, plăteam chirie mare pentru un spațiu care ni se părea tot mai mic. Am găsit de cumpărat o casă, la cincisprezece kilometri de capitală. Era spațioasă, avea două hogeaguri, centrală pe lemne și un șemineu. Îi mai lipsea blana de iepure pe acoperiș. Am bătut palma cu proprietarul și în săptămâna următoare dormeam pentru prima dată în căsuța noastră. Prima noapte a fost albă pentru amândoi. Ai putea crede că de emoție, de fericire, că prima noapte în casa ta nu se uită… . Ei bine, nu. Bătea un vânt, de fluturau perdelele, focul duduia în centrală, o bucată de tablă trăncănea pe casă, încercând să-și ia zborul și noi tremuram zgribuliți sub plapumă, ca într-un film de groază, când simți o energie negativă, ca o entitate plutind deasupra ta. Casa asta trebuia să fie exorcizată!
Chiar a doua zi am chemat un auditor energetic, care să identifice problemele și să ne ofere soluții. După câteva zile, cu raportul de audit în mână, ne-am dat seama că acea construcție căreia noi îi spuneam casă era o epavă. Trebuia izolată, instalațiile și conductele schimbate, tâmplăria exterioară schimbată etc.
Povestea noastră
A trecut un an de când am pus în practică soluțiile oferite în urma acelui audit energetic și pot spune că ne simțim acasă. Casa nu are blană de iepure pe acoperiș, ci două panouri solare, ca doi ochi între cele două hogeaguri-urechi. Am optat pentru iluminatul inteligent, cu becuri economice instalate în locurile de unde să lumineze optim, iar pe holuri am pus lămpi cu senzori de mișcare. Încălzitoarele electrice pe care le-am folosit când ne-am cumpărat casa stau acum cuminți în subsol. Recunosc, am cheltuit o mică avere cu reabilitarea, dar au scăzut semnificativ cheltuielile de întreținere, așa că investiția se va amortiza în timp, cum ne promitea și auditorul. La finalul lucrărilor, am solicitat și obținut un cetificat energetic, care să ateste performanța energetică a casei; ca un certificat medical pe care scrie clinic sănătos, pentru cel puțin zece ani. Era bolnavă, am tratat-o, iar acum ne mulțumește oferindu-ne protecție și confort. I-am redus consumul de energie electrică, iar ea ne răsplătește cu energie pozitivă. Serile ni le petrecem împreună și le spun copiilor mei o poveste cu o fetiță și o casă cu blană de iepure pe acoperiș… .
Articol scris pentru competiţia SuperBlog 2017. Proba 12
Surse foto: Avizez, Pinterest
Ce frumoasa poveste !!!!
mi-ar trebui o blana de iepure pentru viitoarea casa. Inca mai strang bani
Imi place povestea, felicitari
este indicat sa luam in calcul reducerea energiei consumate. Chiar daca investim la inceput, in timp amortizam.
Daca fiecare am lua in calcul sa cerem acest audit inainte de a ne cumpara locuinta, ce benefic ar fi. Am avea habar de la bun inceput la ce sa ne asteptam, daca merita sau nu achizitionata.
Eu nu stiam ca ai nevoie de un certificat energetic pt.locuinta. Uite, asa aflam lucruri noi. Superb articol.
E un aspect demn de luat in considerare atunci cand vine vorba de case.
Cred că a cere un audit este un lucru foarte înțelept astăzi. Putem afla detalii despre locuință, iar aceste detalii ar putea cântări destul de mult când vine vorba de a cumpăra sau nu.
Un articol util și binevenit pentru mulți dintre noi 🙂
Eu pana acum ceva vreme nu stiam de audit si certificat energetic. Cred ca daca as fi vrut sa cumpar o casa alergam de nebuna dupa cine stie ce, dar acum sunt in tema, stiu ce am de facut
pentru siguranta casei chiar este indicat sa faci o verificare de rutina chiar daca iti cumperi sau ai deja o locuinta.
succes in competitie. Va urmaresc evolutia.
Am sa studiez oferta. Nu stiu multe despre aceste certificate.
merita luata in seama firma. poate n-o fi cea mai buna, dar e pe piata
ce bine ar fi daca am lua masuri inainte sa cumparam o casa doar pentru ambalaj
bun certificatul asta, stim la ce sa ne asteptam
Succes cu aceasta minunata poveste
O căsuță din povești – exact pe gustul meu