Sub semnul clepsidrei de Adriana Moț – Editura Lebăda Neagră – recenzie
Sub semnul clepsidrei, de Adriana Moț – Editura Lebăda Neagră – recenzie
Sub semnul clepsidrei
Autor: Adriana Moț
Editura Lebăda Neagră – 2022
Număr pagini: 296
“Adriana Maria Moț (n. 1984) este absolventă a Universității de Vest din Timișoara, secția Jurnalism-Engleză. A colaborat cu revista Autentic și a semnat articole în cadrul ziarului Evenimentul Zilei, ediția de Vest. ,,Sub semnul clepsidrei” este romanul de debut al autoarei. ,, Deși în momentul de față activez într-un domeniu care nu are nicio legătură cu lumea cărților, scrisul a făcut parte întotdeauna din viața mea. Am început munca la acest roman în anul 2011, dar abia în anul 2020 a văzut lumina tiparului. Sper să reușesc să transmit prin cărțile mele, alături de emoție, mesaje care să-și pună amprenta în mod pozitiv asupra vieții cititorilor mei.” (Adriana Moț)
“Cum ar fi dacă cineva te-ar răpi aparent fără niciun motiv în toiul nopții? Nouă oameni obișnuiți vor trece prin această experiență pe parcursul paginilor acestui roman. Un joc malefic pus la cale de un om care nu-și mai dorește nimic de la viață. Cu o singură excepție: timp.
O camera întunecată în care o clepsidră decide cine trăiește și cine moare. Vieți la prima vedere perfecte, dar pline de secrete murdare. Vor reacționa participanții conform așteptărilor sau vor pierde încă dinainte de a-l începe?”
Mărturisesc că am fost puțin reticentă, părea o carte SF sau fantasy și știți deja că nu sunt fan. Dar am avut o mare surpriză. Cartea m-a prins de la primele file și am citit-o cu foarte mult interes și curiozitate până la final.
Poveștile spuse prin prisma protagoniștilor se întrepătrund, se armonizează, ca o pânză de păianjen, în mijlocul căreia stă cel care a gândit “jocul”.
Un tip foarte în vârstă, Blackwell, își trăiește ultimii ani doar cu Richard, protejatul și partenerul său. A trecut prin viață fără să iubească, fără sentimente, doar făcând afaceri, dovedindu-și puterea de-a jongla cu viețile și carierele oamenilor, obținând mereu ce voia. Îl luase pe Richard de copil la el, îl şcolise, îl educase să fie discipolul lui de încredere. Dar, cum niciodată nu avusese încredere deplină în cineva, îl supraveghease.
Văzuse cum din copil al străzii, Richard, devenise un tânăr determinat să calce la propriu pe cadavre, să-și atingă scopurile. Doar că învățase s-o facă discret, nu pistol doar otravă. Richard credea că nu știe nimeni, dar se înșela.
Bănuia că va fi moștenitorul lui Blackwell, dar nu îl interesa atât moștenirea cât conținutul seifului impenetrabil din dormitorul acestuia. Documentele de acolo l-ar fi făcut să conducă, din umbră, oameni și destine, ceea ce, pentru un copil crescut pe stradă, era extraordinar. De aceea îl servea pe Blackwell, îl proteja și-i executa cu determinare toate fanteziile.
Și Blackwell îi dă o sarcină, o ultimă fantezie: să aleagă 9 oameni obișnuiți, să-i urmărească și să-i răpească. Și, timp de doi ani, Richard asta face: urmărește oamenii, îi alege după anumite criterii, îi răpește și-i închide. Amenajase la casa din Colorado o cameră cu nouă cuști, fiecare avea butoane și o trapă, totul era monitorizat din altă încăpere de el și Blackwell.
Cei răpiți erau diferiți și totuși, oarecum, asemănători prin viețile pe care le duceau, vieți caracterizate de ambiție, lăcomie, trădare, remușcări, indiferență, resemnare.
Unii aveau prea mult, alții prea puțin, unii își iubeau copiii, alții îi tratau cu indiferență, unii se resemnau cu o slujbă modestă, alții voiau să ajungă sus, indiferent dacă era prin minciună sau trădare, alții înșelau doar din plictiseală.
Cei închiși văd o clepsidră și aud o voce care le spune că la fiecare oră și jumătate vor trebui să hotărască cine moare. La final, între ultimii doi, va alege stăpânul vocii.
Cei închiși își demonstrează lașitatea, răutatea, agresivitatea. Unii apasă butonul și renunţă singuri, altul e eliminat de voce. Dar, spre surprinderea tuturor, o voce singulară le dă o lecție de viață, de demnitate, de principii adevărate. Și este vocea Mariei, prostituata, care nu-și schimbă opiniile indiferent de manipulările celorlalți.
Richard este stresat pentru că o alesese împreună cu unul dintre cei răpiți, cel pe care-l credea “omul lui”, și cu care complotase, promițându-i că el va trăi.
Maria păruse o pradă ușoară, dar le dă tuturor , inclusiv lui Blackwell, o lecție de viață.
Richard nu bănuiește că de fapt viața lui era în joc, că mentorul lui nu mai avea încredere în el și că voise doar să-l verifice.
Cum se termină “jocul”?
Ce se întâmplă cu protagoniștii?
Ce se întâmplă cu Maria?
Ce se întâmplă cu Richard?
Ce va face Blackwell?
Vă mai spun doar că sunt multe întâmplări, multe povești de viață, multe răsturnări de situație și un final neașteptat, dar care ilustrează și mai mult caracterul protagoniștilor.
Așa că vă recomand să citiți cartea Adrianei Moț –“Sub Semnul Clepsidrei”, apărută la editura Lebăda Neagră.
O carte de debut excelentă! Felicitări Adriana Moț!
Carte disponibilă pe site-ul Lebăda Neagră
Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: , , cartepedia, librărie.net şi cărtureşti
Recenzii cărți
Mulțumesc pentru recomandare!