Ultimul testament, de Sam Bourne-recenzie

Titlul original: The Last Testament
Traducerea: Bogdan Boureanu
Număr pagini: 512

   Sam Bourne este pseudonimul lui Jonathan Saul Freedland, corespodentul pe probleme de politică al ziarului britanic The Guardian. Absolvent de Oxford, Freedland a colaborat de-a lungul timpului cu Washington Post şi BBC Radio 4. A fost declarat editorialistul anului 22, în cadrul premiilor What the Papers Say. Pe lângă Omorîţi-i pe cei Drepţi!, semnat Sam Bourne, Saul a mai publicat doua volume de proză non-ficţională foarte bine primite de lumea întreagă.

   Reţeta de succes pentru acest roman este o combinaţie irezistibilă de roman poliţist şi thriller ezoteric. Acesta oferă o rezolvare ingenioasă pentru conflictul israeliano-palestinian, care nu poate fi soluţionat nici măcar cu ajutorul organizaţiilor internaţionale.

   Pentru rezolvarea acestui acord de pace este adus un negociator neoficial din partea Statelor Unite, Maggie Costello, un mediator cu renume mondial, dar care se retrăsese din activitate cu un an în urmă din cauza unei greşeli pe care o comisese. Mai exact, a avut o relaţie cu un membru al uneia dintre părţile negociatoare într-un proces de pace din Africa; astfel a fost compromisă, nu mai putea fi imparţială. Ce nu ştie Maggie, este că exact pentru acea greşeală va fi adusă în Ierusalim. Înfăţişarea ei este şi acum un impediment pentru a fi luată în serios cu adevărat.

Se bâlbâia, o reacţie masculină cu care Maggie era obişnuită. O ghicise în ochii lui Davis din momentul în care o salutase; surpriza iniţială, urmată de repliere şi de efortul concentrat de a se purta normal. Credea că acest lucru va înceta odată cu apropierea de patruzeci de ani, că nu va mai fi un magnet pentru bărbaţi. Dar fenomenul a continuat chiar şi după ce a început să se îmbrace cuminte. Încă mai era înaltă, avea un metru şaptezeci şi cinci, iar chipul ei îşi păstrase foarte bine trăsăturile. Părul îi era în continuare des, de un şaten închis, iar când îl lasă desfăcut, era destul de lung ca să-i cadă pe umeri.”

   Totul porneşte de la jafurile care au loc în muzeele din Bagdad, în urma înlăturării regimului lui Saddam. Salem, un puşti care a intrat împreună cu mulţimea la prădat muzee, dă întâmplător peste o ascunzătoare în perete, iar acolo se află o cutie de conservă, şi înăuntru cutiei o tăbliţă de lut. Dezamăgirea sa era mare, era o tăbliţă de lut, pe care erau gravate nişte mâzgăleli haotice, ca atâtea altele pe care le văzuse în acea seară, multe dintre ele zdrobite la pământ. Ezitând, doar faptul că a fost ascunsă bine nu l-a făcut să arunce acea tăbliţă, care va schimba atâtea vieţii.

       După câţiva ani în timpul negocierilor de pace.

Însoţiţi-ne la Tel Aviv pentru ceea ce se anunţă a fi o noapte istorică atât pentru israelieni, cât şi pentru palestinieni. În doar câteva zile, conducătorii celor două state se vor întâlni la Washington-pe peluza Casei Albe-pentru a semna un acord prin care, în sfârşit, se va pune punct unor conflicte ce durează de mai bine de un deceniu. Cele două tabere negociază chiar în momentul de faţă, într-o şedinţa cu uşile închise, la Ierusalim, la mai puţin de o oră de aici.

   Adunarea din Piaţa Rabin este o convocare a premierului Israelului, care vrea să spună ,,Da păcii’‘, o mişcare menită să arate lumii şi scepticilor din rândul israelienilor că dispune de susţinerea necesară pentru semnarea unui acord cu inamicul istoric al Israelului.

    În această manifestaţie va fi ucis Profesorul Shimion Guttman, erudit şi vizionar, sau agitator şi palavragiu al mulţimilor de dreapta, asta în funcţie de punctul de vedere. Gestul său disperat de a ieşi în faţă şi a vorbi cu premierul îi va aduce moartea.

   La fel va fi ucis şi un arheolog palestinian Ahmed Nour. Ce se întâmplă? Se pare ca negocierile pentru procesul de pace sunt pe cale să se destrame.

   Tăbliţa de lut va fi vândută de către tatăl lui Salem pe douăzeci de dolari unui traficant de antichităţi mai mărunt. Acesta va duce tăbliţa să o vândă mai departe, va fi ucis şi îngropat de Naasari, un traficant mai feroce. Acesta la rândul său va lua comorile aduse şi le va trimite ambalate ingenios în Anglia. Încercarea de a vinde tăbliţa şi alte comori provenite din Bagdad se vor solda cu eşecuri. Nimeni nu se încumetă să achiziţioneze ceva ce ştie cu siguranţă că le va fi confiscat de către autorităţi. Din cauza imenselor furturi din muzeele din Irak, comisiile internaţionale au instaurat legi şi pedepse foarte dure celor care ar avea curaj să cumpere marfă irakiană. Din această cauză tăbliţa va călători în Ierusalim, la un alt antichar, Aweida. Aici va găsi Guttman tăbliţa de lut, şi de aici i se va trage moartea.

   Maggi va oferi coondoleanţe din partea Statelor Unite familiei îndoliate a lui Guttman, văduva, fiul şi fiica. Se pare că văduva ştie ceva şi se teme:

“-Vii de la preşedintele Statelor Unite?
-Ei bine…
-Ştii că soţul meu avea un mesaj important. Pentru prim-ministru.
-Am înţeles lucrul ăsta şi e într-adevăr o tragedie…
-Nu nu înţelegi. Încerca să-i transmită acest mesaj lui Kobi de câteva zile. L-a sunat la cabinet; s-a dus la Knesset. Dar nu a fost lăsat să se apropie. Şi asta îl înnebunea. Strânse şi mai tare încheietura lui Maggie.
-Mesajul lui era urgent, domnişoară Costello. O chestiune de viaţă şi de moarte. Nu doar viaţa lui sau a lui Kobi, ci a tuturor oamenilor din ţara asta, din întreagă regiune. Văzuse ceva, domnişoară Costello.”

   Când va reveni la casa văduvei încercând să afle câteva informaţii, Maggie va da peste cadavrul doamnei Guttman, iar în mână sticluţa goală de pastile. La scurt timp va ajunge şi fiul, Uri, iar acesta îşi da seama că este în pericol de a fi următorul pe lista celor care ucid. Ce se întâmplă, de ce mor oameni? Ce secret teribil ştie Guttman?

   Maggie şi Uri vor încerca să găsească acel ceva, din cauza cărora mor oameni din ambele tabere, iar pacea este compromisă. Se pare că, cei doi sunt urmăriţi, ascultaţi, monitorizaţi, iar următoarele persoane pe care încearcă să le contacteze sunt morţi în condiţi suspecte.

   Cărora dintre cele două părţi participante la tratativele de pace le sunt atribuite aceste morţi deloc întâmplătoare? Ştim că sunt o mulţime de grupări care nu văd deloc cu ochi buni împărţirea Ierusalimului. Să fie vina lor?

    Maggie şi Uri vor descoperi secretul teribil deţinut de Guttman senior. Traducerea unei tăbliţe de lut scoate la lumină o descoperire fantastică, Ultimul testament al patriarhului Avraam, omul venerat ca părintele celor trei mari credinţe, iudaismul, creştinismul şi islamismul.

Eu, Avraam, fiul lui Terah, am grăit astfel în faţa judecătorilor. Pământul unde l-am dus pe fiul meu, pentru a-l sacrifica acolo Celui Sfânt, Muntele Moriah, acest loc a devenit pricina de ceartă între cei doi fii ai mei; fie ca numele lor să rămână aici ca Isaac şi Ismael. Aşa că am grăit în faţa judecătorilor mei caă Muntele va fi împărţit după cum urmează…

     Mai departe ce scrie pe tăbliţă? Unde a ascuns-o Guttman? Cum va fi împărţeala? De partea evreilor sau de partea musulmanilor? Aceste răspunsuri încearcă Maggie şi Uri să le găsească. Crimele ce se săvârsesc în continuare, pericolul de a nu mai exista tratative de pace este mai real ca oricând. Se pare că cei doi vor încerca şi ei să scape cu viaţă, dar nu vor renunţa să găsească unde este ascunsă tăbliţa de lut. Atracţia dintre cei doi este mare, astfel scopul iniţial al celor care au angajat-o este îndeplinit, Maggie cedând din nou greşelilor grave din viaţa unui negociator imparţial.

Însă înainte ca ea să scoată un cuvânt, gurile lor se întâlniseră deja. Sărutul lui fu tandru la început, cum fusese şi noaptea trecută, dar asta nu dură mult. Se transformă curând într-unul nerăbdător, impulsionat parcă de un curent ce venea dinspre ea.
Îl sărută cu nesaţ, buzele şi limba ei căutându-i cu disperare gura. Ferocitatea dorinţei ei o surprinsese, dar nu putea face nimic să o oprească. Fusese zăvorâtă atâta vreme, oprimată oră după oră, iar acum, când barajul se rupse, nimic nu o mai putea reţine.
Mâinile i se plimbau prin părul lui, trăgându-l, vrând să-şi apropie chipul lui, mirosul lui. Erau cuprinşi de o dorinţa mistuitoare şi amândoi îi simţeau urgenţa.”

   Cei doi vor supravieţui răpirii, deşi vor fi maltrataţi de către adevăraţii vinovaţi. Aici, am avut o surpriză uriaşă din partea adevăraţilor criminali, cei care au regizat totul, ce scenariu a fost pus la punct, neţinând cont de câte vieţi vor fi sacrificate. Cum vor reuşi cei doi să descopere tăbliţa, cum vor scapa de periculoşii duşmani, urmează să descoperiţi singuri. Veţi descoperi şi foarte multe dedesubturi despre tratatele de pace, cum se încheie acestea, de bună voie sau forţat!

    Nota mea pentru carte este 10.

Cartea Ultimul testament de Sam Bourne  este disponibilă pentru comandă pe targulcartii.ro

18 COMMENTS

  1. O carte foarte interesanta! Cred ca ar fi si pe gustul meu. Multumesc pentru tentatie, Nicol!!!

  2. Felicitari Nicol!mi-a placut prezentarea ta ,asa cum mi-a placut si cartea.
    Sa stiti ca Sam Bourne mai are doua carti traduse la noi”Omorati-i pe cei Drepti”despre care se spunea ca va detrona “Codul lui Da Vinci”(fiecare roman e bun in felul sau) si ultima aparuta”A Treia Femeie”.

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.