Un fiu – Alejandro Palomas – Editura Rao – recenzie
„De câțiva ani încoace, de când lucrurile sunt așa cum sunt, există din ce în ce mai multe cazuri precum cel al lui Manuel Antunez: părinți cu prea multe probleme pentru a o scoate la capăt, prea preocupați de viața de zi cu zi și de a găsi soluții pentru problemele cotidiene, încât nu mai pot să ducă în spinare și alte greutăți.”
Un fiu, de Alejandro Palomas – Editura Rao – recenzie
Un fiu
Alejandro Palomas
Titlul original: Un hijo
Editura: Rao
Anul apariţiei: 2015, 2019
Traducere din limba spaniolă: Lingua Connexion
Număr pagini: 201
Gen: Dramă
Cotație Goodreads: 4,26
Un fiu literatură universală.
„Un roman considerat a fi noul Micul prinț”. Eu aș spune că îl depășește, dar trebuie să recunosc că mie nu mi-a plăcut deloc „Micul prinț”, probabil și unde l-am citit la o vârstă prea mică.
Acțiunea este simplă și liniară: îl avem pe Guille, un copil de 9 ani, fiul unei englezoaice și al unui spaniol. În prezent, locuiește cu tatăl său, în Spania, în timp ce mama sa este plecată în Dubai, având profesia de stewardesă.
De la început, este clar că lui Guille îi lipsește foarte tare mama, iar învățătoarea sa vede un semnal de alarmă atunci când întrebat fiind ce vrea să devină când va fi mare, el răspunde „Mary Poppins”.
Guille este pasionat, dacă nu obsedat de Mary Poppins, de acest personaj legându-l amintiri cu mama sa. Mamei sale îi plăcea Mary Poppins și împreună cu ea se cânta melodiile din musical, chiar au mers la un spectacol la Londra, memorabil pentru Guille.
Guille a preluat multe preocupări de la mama sa, cum ar fi cititul, dar și aspecte care îl deranjează pe tată. Acesta nu vede cu ochi buni pasiunea fiului pentru Mary Poppins, neconsiderând-o caracteristică pentru un băiat.
[quote_box_center]
,,- Lectura a moștenit-o de la Amanda. În privința asta sunt identici. Și nu doar în privința asta. Amanda poate să-și petreacă ore întregi citind. Dintotdeauna a fost așa. Uneori citește chiar și când merge pe stradă, așa că… imaginați-vă. Am găsit-o citind chiar și în supermarket în timp ce împingea căruciorul de cumpărături sau când gătea…”
„- Nu vă faceți griji, a spus cu o expresie iritată pe chip. Știu ce-mi veți spune: că este un copil foarte sensibil, că stă numai pe lângă fete și că, în loc să joace fotbal sau baschet în curte, așa cum ar fi normal, pierde vremea citind povești cu zâne și cu toate prostiile alea. 〈…〉
– Nu-i nevoie să-mi spuneți, a adăugat cu același ton sarcastic, ridicând o mână și arătându-mi palma. La fel ni s-a spus și la cealaltă școală. Și, de asemenea, că ceilalți copii începuseră să-l evite, asta în cazul în care nu râdea vreunul de el.”
Romanul este povestit din perspectiva a patru personaje: Guille, Manuel (tatăl lui Guille), Sonia (învățătoarea) și Maria (consiliera școlii). Lăudabil modul în care autorul intră în pielea lui Guille și se exprimă folosind cuvintele și percepția unui copil de 9 ani .
Sonia, îngrijorată din pricina elevului său, îl trimite la ședințe de consiliere cu psiholoaga școlii, Maria.
Ciudat este faptul că în ciuda tehnologiei din ziua de azi, Guille nu reușește niciodată să comunice direct cu mama sa; din cauza fusului orar, aceasta vorbește doar cu tatăl lui Guille pe Skype, întotdeauna la ore târzii, la care băiatul deja doarme, iar singura legătura cu ea sunt scrisorile, care îi parvin tot prin tată.
Dorul lui Guille de mamă și obsesia sa pentru Mary Poppins sunt doar aspecte de suprafață, vârful aisbergului, cum spune Sonia. Atât ea, cât și consiliera, bănuiesc că băiatul ascunde o problemă mult mai gravă. Ce se întâmplă cu adevărat în familia lor?
Mi-a plăcut foarte mult partea de mister ce învăluie dinamica lor familială. Personajele sunt interesante, bine creionate, și chiar dacă este o carte scurtă, cu puține personaje și fără o acțiune bogată, nu mi se pare că e nevoie de mai mult. Totul este scurt, la obiect și intens. Mi-a plăcut mult stilul autorului, care a știut încă de la primele pagini să-mi capteze atenția, cuprinzând mesajul în pagini puține. Prefer așa decât cărămizi în care paginile sunt pline de detalii irelevante.
Pe de altă parte, avem situația Naziei, colega de clasă a lui Guille, de origine pakistaneză, pe care familia o obligă la o căsătorie cu un bărbat în toată firea. Povestea ei este un semnal de alarmă, ce-și face loc în subtextul romanului. Același subtext ne vorbește și despre relațiile părinți-copii din zilele noastre, dintr-o societate condusă de viteză și stres:
„De câțiva ani încoace, de când lucrurile sunt așa cum sunt, există din ce în ce mai multe cazuri precum cel al lui Manuel Antunez: părinți cu prea multe probleme pentru a o scoate la capăt, prea preocupați de viața de zi cu zi și de a găsi soluții pentru problemele cotidiene, încât nu mai pot să ducă în spinare și alte greutăți.”
Pot spune că am citit romanul pe nerăsuflate. Este genul de carte ce se parcurge ușor și îți trezește interesul pentru ceea ce se află în paginile următoare. Te atașezi ușor de Guille, un copil inteligent și prins într-un carusel de emoții. O recomand cu drag.
Despre autor:
Alejandro Palomas este un scriitor și traducător spaniol, născut la Barcelona, în 1967. Este licențiat în filologie engleză și deține un masterat în poezie. A publicat mai multe romane și un volum de poeme: „El tiempo del corazón”, desemnat cu Fnac New Talent, „El secreto de los Hoffman”, finalist al Premiului Novel Torrevieja în 2008 și dramatizat în 2009, „El alma del mundo”, finalist al Premiului de Primăvară în 2011, „El tiempo que nos une”, „Agua cerrada”, „Una madre”, „Entre el ruido y la vida”. Până acum, cărțile sale au fost traduse în 10 limbi. Sper că vor urma și în română.
Recenzii cărţi
Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: , , cartepedia, Diverta, librărie.net şi cărtureşti
O carte plină de mister. Foarte frumoasă recenzia ta, Sorina! Felicitări!
Merci! Intr-adevar, misterul are partea lui, dar substanta e alta.
Editura RAO ne ofera tot felul de surprize placute! 🙂 De multe ori cartulii mici, aparute discret la ei, sunt la fel de interesante ca bestseller-urile. 🙂
Poate chiar mai interesante ca bestseller-urile. Multe carti mediatizate nu mi-au ajuns la suflet.
O trec pe lista.Frumoasa recenzie Sorina!
Multumesc! O recomand, ti-ar placea.
Multumesc de recomandare
Lectura placuta!
Frumoasă recenzia, felicitări!
Multumesc!
Inca o recenzie geniala, marca Sorina Ciocarlan! Cartea e deja in wishlist 🙂
Merci! Lectura placuta!
Foarte frumoase recenzia,felicitări!
Merci!
2glowered
[…] Un fiu de Alejandro Palomas (recenzie scrisă de Sorina) […]