Aurul maorilor de Sarah Lark-Trilogia Kauri-Editura Rao-recenzie

Aurul maorilor de Sarah Lark-Trilogia Kauri-Editura Rao-recenzie

Titlul original: Das Gold der Maori
Editura RAO
Traducere: Graal Soft
Nr. pagini: 743

  Trilogia Kauri: 1.  Aurul maorilor (Das Gold der Maori), 2. Im Schatten des Kauribaums, 3. Die Tränen der Maori-Göttin

  Născută la Bochum, în Germania, Sarah Lark, pe numele ei adevărat Christiane Gohl, a studiat istoria și literatura. A descoperit Noua Zeelandă lucrând ca ghid turistic, îndrăgostindu-se iremediabil de oamenii și locurile acestei lumi îndepărtate. Pasionată de călărie încă de la vârsta de 10 ani, Sarah Lark a abordat această temă în numeroase dintre scrierile sale, dintre care multe au devenit bestselleruri internaționale. În prezent, locuiește la o fermă situată în sudul Spaniei, unde scrie, cântă la chitară și își cultivă pasiunea pentru cai.
  ,,O iubire adolescentină devine punctul central al unei poveşti care vă va purta din Irlanda în Noua Zeelandă. Doi tineri, despărţiţi de o lume, reuşesc să îşi împlinească destinele pe ţărmuri îndepărtate, fără să ştie că tot ce îşi doresc mai mult se găseşte… chiar în faţa lor. Cum îi vor afecta anii şi experienţele trăite unul departe de celălalt? Şi, mai presus de orice, vor regăsi iubirea pe care nu au uitat-o niciodată?
  O poveste despre destin și dragoste împărtășită, plină de răsturnări de situație-o excepțională saga de familie.”
  Pe lângă această descriere a cărții, eu aș adăuga o lume brutală și nevoia de a supraviețui. Începutul este unul dramatic și dureros, iar destinele eroilor noștri, în încercarea de a se revedea, îi duc prin multe locuri îndepărtate, multe pericole, suferințe și dureri. Personajul principal masculin Michael, în afară de iubirea pentru Kathleen și crezul său, cum că se vor revedea, nu am avut ce să admir la el. Da, a suferit mult, dar ce era benefic pentru el și l-a ajutat enorm nu era bun, doar o himeră după care tânjește în Irlanda.
   Cele două personaje feminine principale din carte, chiar dacă au făcut alegeri greșite uneori, sunt puternice, adevărate supraviețuitoare.
  Povestea începe în Irlanda, o țară măcinată de foamete. Din cauza multor ploi, recoltele de cartofi se înnegresc, țărani sunt înfometați, iar domeniile unde muncesc sub supravegherea unui arendaș malefic  sunt aride. Furtul de boabe de grâu este aspru pedepsit. Soluția lor este să mănânce rădăcini fierte și acelea prea puține. Copiii mor, adulții sunt slăbiți și nu mai rezistă nici ei mult.
   Michael este un tânăr care muncește pe domeniul stăpânului, în timpul liber face afaceri clandestine cu whisky-ul distilat ilegal în munți. Totuși, frați mulți, săraci, el nu reușește să strângă mai nimic.
   Kathleen, o tânără care lucrează slujitoare la conacul stăpânilor, poate să mai mănânce pe furiș câte ceva. Când va fura două prăjiturele și un borcan gol în care a fost dulceață de portocale va fugi cu ele la Michael, prietenul ei interzis.

Putea să împartă prăjiturelele cu Michael! Michael Drury, fiul țăranului din vecini, care locuia, împreună cu familia sa, într-o căsuță mai mică, mai afumată și mai sărăcăcioasă decât cea a lui Kathleen. Cu siguranță că Michael nu mâncase nimic în acea zi, în afară poate de ceva spice de grâu, din cele pe care băieții le mestecau atunci când strângeau recolta pentru lordul Wetherby. Chiar și asta era considerată o nelegiuire, sancționată de către domnul Trevallion cu lovituri dacă îi prindea asupra faptului.
Grâul era pentru stăpâni, cartofii pentru slugi. Dacă putrezeau cartofii pe câmpuri, atunci țărani n-aveau decât să se descurce în continuare. Mulți dintre ei păreau mulțumiți și așa. Mama lui Michael, de  exemplu, vedea în cartofii putrezi o pedeapsă divină și încerca să descopere, prin rugăciunile ei zilnice, ce anume îl înfuriase într-atât pe Dumnezeu, încât să abată această nenorocire asupra lui.”

   Întâlnirile dintre cei doi tineri erau secrete. Tatăl lui Kathleen era și croitor și, deși o ducea greu, avea aspirații mai mari în privința fetei lui, care era foarte frumoasă, blondă cu ochii verzi, era râvnită de toți, inclusiv de arendașul cel hapsîn, Trevallion. Astfel că zilele de duminică când fata va ieși însoțită de arendaș vor fi îndestulătoare pentru familia lor. Săculețul de făină și bucata de slănină, cântăresc greu pentru bunăstarea familiei. Întâlnirile secrete dintre Michael și Kathleen, vor avea urmări, astfel că fata va rămâne însărcinată. Planurile celor doi sunt de a pleca în America, Lumea Nouă, dar pentru aceasta va fi nevoie de banii pe care nu îi au. Furtul a trei saci de grâu îl va condamna pe Michael la închisoare și va fi deportat în Australia.
  De fapt, orice furt cât de mic este un motiv de a deporta populația pentru colonizarea Australiei. Kathleen, însărcinată fiind, va accepta cererea în căsătorie a negustorului de cai, iar banii primiți de la Michael (cei strânși pentru plecarea în Lumea Nouă), vor fi folosiți pentru plecarea tinerilor în Noua Zeelandă, altă lume nouă de descoperit. Tânăra noastră în naivitatea ei, aceea de a se afla mai aproape de Michael, nu va ști ce o așteaptă. Munca de la fermă este foarte grea, Ian este un om violent, foarte gelos, un mincinos fără pereche, iar bătăile lui Kathleen sunt la ordinea zilei. Nu avea voie să vorbească cu nimeni, iar prin înșelăciunile practicate nimeni nu se va apropia de ei. Copilul ei și al lui Michael este foarte prost văzut de Ian, doar fiul lui Ian, care era copie fidelă a tatălui, și care era un spion în casă pentru tată, doar acela era bine văzut. Fetița celor doi nici nu conta. Singura prietenă a lui Kathleen este Clare, o vecină de la ferma alăturată.
   Călătoria lui Michael spre Australia este una înfiorătoare, poate că și vitele sunt mai bine transportate decât sutele de oameni de pe vas.

,,Michael tânjea după lumină și aer, dar și mai mult să se poată întinde și îndrepta. Simțea încă de pe acum presiunea pricului din lemn, de care era prins cu lanțuri. Michael abia dacă se putea mișca și, ca majoritatea deținuților, era subnutrit. Omoplații îi deveniseră în scurt timp numai rană de la statul întins pe prici, iar cicatricile abia vindecate de pe spate îl ardeau după ce femeile din echipa de curățenie aruncaseră, fără prea multă vorbă, câteva găleți pline cu apă de mare peste deținuții în lanțuri, care ședeau pe priciurile lor murdare. Bărbații erau acum curați, dar uzi și, chiar dacă era înăbușitor, nu era cu adevărat cald în pântecul Asiei. Probabil că avea să dureze zile întregi până pantalonii din in și cămașa lui Michael urmau să i se usuce pe trup.

   Al doilea personaj feminin din carte este Lizzie, o englezoaică care provine din orfelinat, iar pentru a supraviețui pe străzile Londrei se va prostitua. E o ființă ștearsă, blondă, plăpândă, dar când zâmbește toată fizionomia fetei se schimbă. Nimeni nu rezistă la un zâmbet fericit și strălucitor, poate doar soția brutarului de la care ,,împrumută” o pâine și ceva delicatese, cu rugămintea de a plăti mai târziu. Este acuzată de furt, iar prietena sa cu cei doi copii, pe care Lizzie îi iubește foarte mult, o va trăda, și o lăsa să fie deportată în Australia. Plecarea într-o nouă țară, la capătul lumii, trădarea, gândul că cei doi copilași vor rămâne neîngrijiți de către mama lor, simțământul că nu are pe nimeni… cei șapte ani de condamnare… mii de kilometri de parcurs într-un vas al morții, toate o vor întrista nespus.

,,Lizzie închise ochii și încerca să se viseze altundeva decât pe acea punte sufocantă. Firește că nu reuși. Gândurile îi fugeau la bărbații și femeile care fuseseră închiși mai jos și cărora le mergea mai rău decât ei.
Lizzie ascultă sutele de voci care vorbeau, plângeau și care se rugau. O lăsă în urmă pe Hannah și pe copii, dar cele mai multe dintre femeile de aici plângeau după soții, iubiți și proprii copii. Se întreba prin ce anume trecuse femeia de alături și cum de ajunsese acolo. Nu arată ca o răufăcătoare, dar nici Lizzie însăși nu se considera vinovată.
 În cele din urmă, încercă să citească din Biblie, în timp ce auzea de pe puntea principală ordine și strigăte, zgomotul pânzelor care erau ridicate, apoi vuietul vântului care se oprea în ele. Cele mai multe dintre femei începură să urle atunci când vasul se puse în mișcare-la fel și puținii bărbați aflați pe puntea de sub ele.
Lizzie percepu plecarea drept un singur și uriaș strigat, o tânguire a despărțirii fără de întoarcere.”

  Supraviețuirea lui Lizzie este legată de favorurile făcute unui gardian. Acesta, în urma relațiilor întreținute, o scotea regulat la aer și o mai ajuta cu mâncarea.
  Când din cală încep să scoată oamenii bolnavi de holeră, pasagerii liberi de pe vas alături de voluntare deținute se vor îngriji de bărbații din lanțuri, care pot fi salvați! Așa se vor întâlni prima dată Lizzie și Michael! Bărbatul înalt, brunet, al cărui chip pătrățos și buze pline lăsau să se bănuiască fizicul lui atrăgător din trecut, o va asemui pe Lizzie cu un înger! Va crede că a murit și a ajuns în rai, doar acolo sunt îngeri, nu?
   Lizzie se va îndrăgosti de acest bărbat care în delirul lui va striga numele-Kathleen!
  Deși va fi îngrijit mult mai bine decât ceilalți deținuți, recunoștința dispare atunci când află ce a fost Lizzie și ce face ea pentru a supraviețui pe vas.
   Drumurile celor doi se vor despărți în Australia, el va fi pus în lanțuri și dus la munci grele, ea va fi pe rând în centrul de detenție, apoi selectată ca menajeră. Meseria de ,,curvă” o va urma pretutindeni, așa crede Lizzie. Stăpânul unde e menajeră va profita de ea din plin. Reîntâlnirea cu Michael o va face să pună la cale un furt de identitate și bani și să plece în Noua Zeelandă. Chiar dacă fără ajutorul ei, Michael nu avea șorți de izbândă, chiar dacă au întreținut pe parcursul călătoriei relații intime, la destinație, Lizzie era o curvă, iar Kathleen o sfântă din visurile lui, la care spera să se întoarcă într-o bună zi.
   Kathleen în disperarea sa, va fugi de Ian împreună cu Claire și copiii lor, departe, în Otago, acolo unde își va folosi din plin talentul său de cusătoreasă. Claire, care se trăgea dintr-o familie nobilă din Anglia și care și-a urmat soțul fără voia părinților, se va ocupa ca afacerea cu rochii să dea roade. Chiar dacă soțul a vândut ferma cu tot ce era în ea și a plecat la alta, Claire nu se dă bătută, și o întâlnim în noul orășel ca un etalon al modei. Celor două femei le merge foarte bine, singurul nor fiind soțul lui Kathleen. Ce se va întâmpla dacă acesta o va căuta și o va găsi? Frica de gelozia lui Ian lasă urme adânci. Chiar și când pastorul anglican al așezării va avea simțăminte mai mult decât prietenești, Kathleen, nu va răspunde acestei relații.
   Oare, mai visează încă la Michael? Știe el că cei doi s-au aflat mulți ani, relativ aproape, dar nu s-au întâlnit niciodată?
   Va reuși Ian să o găsească pe soția fugară? Ce se va întâmpla cu Colin, fiul care a refuzat să își părăsească tatăl? Mai poate fi readus pe drumul cel bun?
   Drumurile dintre Michael și Lizzie se vor tot intersecta, iar fata de fiecare dată va avea grijă de el și așa va prospera. Relațiile cu triburile maore din zonă, învățarea limbii și a tradițiilor, respectarea lor, o vor face pe Lizzie foarte norocoasă. Când în Noua Zeelandă va începe ,,febra aurului”,  Michael va pleca în căutarea prafului galben, Lizzie va fi ceea care îl va salva și de data aceasta. El fără această femeie curajoasă abia a reușit să supraviețuiască în anii care au trecut de când sunt pe insulă.
  Va înțelege Michael ce comoară are lângă el sau o va pierde în detrimentul fiului șefului de trib maor? Se va bucura că Lizzie e însărcinată… și cu aurul maorilor, bogată? Va accepta el o femeie cu multă ,,mână” să îl conducă?
   Cum se va termina reîntâlnirea dintre Michael și frumoasa irlandeză Kathleen? Ce consecințe va avea această întâlnire și cine va suferi de pe urma ei?
   Ce mi-a plăcut la această carte a fost descrierea unor lumii mai puțin cunoscute nouă, peisajele minunate, curajul unora și disperarea altora pentru supraviețuire. Michael mi s-a părut o fire visătoare în naivitatea lui. El se complace întotdeauna cu puținul pe care îl câștigă. Ar vrea să se întoarcă în Irlanda, dar niciodată nu va fi în stare să strângă banii necesari. Integrarea lui Lizzie în triburile din diferite zone ale Noii Zeelande, aduce cu sine foarte multe obiceiuri, foarte mulți zei, dar și un foarte mare respect față de tot ce îi înconjoară și față de dărnicia naturii în supraviețuirea lor.
   Nu am reușit să prezint decât o infimă parte din peripețiile acestui prim volum. Aștept cu nerăbdare continuarea trilogiei.
   Nota pentru această carte este 10. Se citește relativ ușor, chiar dacă mie nu îmi place drama, această carte m-a fascinat de la început. Vei dori să nu lași cartea din mână până la final!
Cartea Aurul maorilor de Sarah Lark poate fi comandată de pe site-ul Editura Rao

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libris, elefant, cartepedia, librărie.net şi cărtureşti

Recenzii Cărţi Editura Rao

Aurul maorilor de Sarah Lark-Trilogia Kauri-Editura Rao-recenzie

14 COMMENTS

    • Multumesc draga mea!Eu zic sa citesti cartea,merita!Pe cat e de griasa pe atat o vei citi de rapid!E fascinanta in lupta pentru supravietuire!Are si romance cartea aceasta!

  1. Nu știu de ce am evitat cărțile acestei autoare. Prezentarea ta ma îndeamnă sa citesc măcar Aurul marilor. Mulțumesc pentru recomandare!

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.