Caravana vieții, de Omar Khayyam-Editura Herald-recenzie

Traducere din limba persană și note: Otto Starck

Studiu introductiv: Teodoru Ghiondea

Editura: Herald

Colecția: ,,Înțelepciunea inimii”

Anul apariției: 2017

Număr pagini: 176

     Omar Khayyam (1048-1131) a fost un savant, matematician, filosof, astronom și poet persan, considerat unul dintre cei mai influenți gânditori ai Evului Mediu. Pe tot parcursul vieții sale, Khayyam a predat algebra și geometria în cursul zilei, iar noaptea a studiat astronomia. Deși, la prima vedere, versurile sale pot duce cu gândul la o personalitate libertină, iubitoare de plăceri, poezia sa este, mai degrabă, spirituală decât hedonistă. De altfel, opera khayyamiană a fost deseori interpretată greșit, autorul fiind considerat fie profetul agnosticilor și ateilor, cu o perspectivă cinică asupra religiei, fie un musulman fervent și un mare maestru sufit.

   Despre Omar Khayyam am auzit de mai multe ori înainte să am ocazia de a-i citi catrenele, eram dornic să îi descopăr versurile și nu pot să afirm decât că acestea au depășit orice așteptări.

   Înainte de toate, trebuie să menționez că Omar Khayyam a fost o personalitate a vremurilor sale, un om de cultură excepțional,  cu o activitate vastă și diversă. Împărțindu-și existența între pasiunea pentru numere și cea pentru cuvinte, el nu a atras doar o dată ura și invidia celor din jur, mai ales pentru că cei care îi citeau catrenele nu erau în stare să privească dincolo de cuvinte. A fost un savant desăvârșit și nu încetează să reprezinte o figură admirabilă și, deopotrivă, memorabilă a Evului Mediu oriental.

   Referindu-mă la versurile sale, recunosc că la început mi-a fost puțin cam dificil să descifrez mesajul real transmis de poet, motiv pentru care am apelat la studiul introductiv de la începutul volumului – un sprijin de necontestat pentru orice cititor, mai mult sau mai puțin avizat.

,,Două teme majore întâlnim în opera lui Omar Khayyam, teme care sunt nu numai esențiale pentru conținutul metafizic al universului său poetic, dar și realității subtile, simbolice, cu posibilitate de realizare inițiatică și metafizică: VINUL și TIMPUL.

 Vinul simbolizează un mod aparte, un gen special de Cunoaștere: Iubirea; în mod  evident, nu este vorba despre eros în sensul pe care îl înțeleg în general oamenii, ci despre acel dor care unește dorința irepresibilă, suverană, de Absolut cu tensiunea tragică creată de lipsa aparentă a lui Dumnezeu în imediat.

Iubirea, la Omar Khayyam, este o imensă suferință, o adâncă și înaltă durere pe care o simte în fiecare părticică a ființei sale, iar acestea, așa cum spune doctrina, vor mărturisi în fața lui Dumnezeu la Ziua Învierii și a Judecății.”  (Teodoru Ghiondea)

   Volumul de față, sugestiv intitulat ,,Caravana vieții”, adună laolaltă 464 de catrene – ,,Robaiurile înțeleptului Khayyam” – traduse după ediția îngrijită de J.B.Nicolas (Paris, 1867), 28 de catrene  din ediția îngrijită de Said Nafisi (Teheran, 1927) – ,,Catrenele înțeleptului Omar Khayyam” – și 8 catrene din ediția scoasă de Mahdi Fuladvand (Teheran, 1965) – ,,Catrene khayyamiene”.

,,Caravana vieții ca-n magie – trece…

        Prinde clipa care-n bucurie – trece!

        Nu-ți fă grijă pentru prieteni și-a lor soartă!

        Adu-mi cupa! Noaptea de beție – trece…”

   Citind catrenele lui Khayyam, ai ocazia să te familiarizezi cu literatura persană de altădată, cu lumea orientală ce se ivește printre rândurile poetului, cu un univers demn de istorisirile Șeherezadei ce captează cititorul, prinzându-l în mrejele sale.

   Stihurile scrise cu măiestrie transmit sentimente diverse, din ele răsar melancolia, revolta, disperarea, nemulțumirea resimțite de eul poetic care se împletesc cu o resemnare amară, cu acceptare, cu o ironie fină la adresa condiției umane și a societății parvenite. Inspirația de natură mistică, sufistă reiese din critica adusă ortodoxiei islamice, fariseismului musulmanilor și fanatismului religios.

   E imposibil să nu îndrăgești aceste forme ale artei poetice, să nu empatizezi cu eul liric aflat într-o căutare a sinelui, într-o  încercare de a-și afirma personalitatea și preferințele referitoare la iubire, la religie. Acesta poate fi privit ca un nonconformist al vremurilor sale, cu o viziune liberală și personală asupra vieții, premergătoare ideilor promovate intens în zilele noastre. Din acest motiv, Khayyam nu încetează să fie actual, catrenele sale surprinzând firea omenească de ieri, de astăzi și, desigur, pe cea de mâine.

  Poetul oglindește în cuvinte efemeritatea destinului uman,  elogiază pământul din care omul a fost plăsmuit, vinul, accentuând necesitatea omului de a trăi clipa, de a se bucura de frumusețile vieții, ale lumii înainte de a fi prea târziu. Unul dintre îndemnurile promovate cu ardoare este următorul: ,,CARPE DIEM!”.

Voi cita câteva catrene, în speranța că vă vor convinge să vă lăsați purtați de ,,caravana vieții”:

,,128. Cartea tinereții basmul și l-a spus.

           Primăvara vieții  iernii-i i s-a supus.

           Pasărea plăcerii, zisă și-a juneții,

      nu știu când venit-a, nu știu când s-a dus.”

,,490. Patimile de-azi au fost urzite – ieri,

           din văditele-ți dorinți ivite – ieri.

           Cum de spui atunci că fără ca s-o ceri,

           faptele-ți de mâine-au fost ursite – ieri?”

,,500. Un rod pe ramul năzuinței – de-aș găsi,

           un capăt firului ființei – i-aș găsi.

           Cât să mai zac în strâmta temniță a vieții?

           O poartă către lumea neființei – de-aș găsi!”

Nu rămâne decât să vă invit să vă delectați cu fermecătoarele catrene ale lui Omar Khayyam!

         LECTURĂ PLĂCUTĂ!

Cartea Caravana vieții de Omar Khayyam poate fi comandată de pe site-ul Editura Herald

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libris, elefant, cartepedia şi cărtureşti