Cascada soaptelor – Elizabeth Langston – Editura Leda

Cascada şoaptelor, de Elizabeth Langston – recenzie

Titlul original: Whisper Falls
Traducerea: Carmen Ion
Editura: Leda
Numar pagini: 396

Seria Whisper Falls:1.Whisper Falls (Cascada şoaptelor) 2013, 2. A Whisper In Time (2014), 3.Whispers From the Past( 2014)

   Elizabeth Langston locuieşte în Carolina de Nord, la jumătatea distanţei dintre plaje şi munţi. Este căsătorită şi are două fiice. Lucrează în industria calculatoarelor şi atunci când nu scrie îi place să se uite la televizor, urmărind emisiuni reality show sau citeşte, încercând să aprofundeze cât mai mult genul romance. Îi place să călătorească alături de familia ei şi este pasionată de istorie.
Gen literar: Yang Adult (YA)fiction/realism magic
Primul roman YA contemporan romance se va lansa în toamna anului 2016.

    Pentru romanul ,,Cascada şoaptelor,, autoarea s-a documentat timp de şase ani. Carolina de Nord este un loc plin de istorie, şi după ce a vizitat majoritatea locurilor şi-a dorit să afle şi mai multe. În cercetările ei descoperă detalii despre viaţa grea din secolul al XVIII, pe care o duceau femeile sudiste. Aşa a găsit prima informaţie privind tratamentul inumam la care erau suspuse fetele angajate cu contracte de ucenicie. Din acele informaţii, din istoria Carolinei de Nord, s-a născut Susanna Marsh, personajul principal feminin din carte. Unele dintre locurile descrise în carte sunt imaginare, dar majoritate sunt reale, clădiri care există şi astăzi în regiune. Impresionată de ceea ce află din scrisori vechi, jurnale, articole din ziarele vremii, crează povestea Susannei, mai mult, vrea să schimbe ceva, vrea o altă viaţă, vrea să îşi imagineze că fiecare fată ucenică, ar fi trăit în alt fel.

   Povestea este scrisă pe două planuri: trecut şi viitor. Povestea spusă de Susanna în timpul ei m-a impresionat, m-a dat peste cap, într-un cuvânt este remarcabilă. În schimb, povestea spusă de Mark în timpul lui, este anemică, banală, monotonă, fără nimic care să se evidenţieze. Dar, ceea ce face ca această carte să ridice ştacheta este viaţa grea a Susannei, dar şi discuţiile dintre cei doi tineri. Într-un fel autoarea se axează pe Susanna, pe viaţa trăită de ea, asta este şi scopul, şi din aceste motive este umbrită viaţa fără de griji a lui Mark.

   Susanna Marsh este servitoare ucenică la familia Pratt şi locuieşte într-o comunitate, în anul 1796, Worthville-Reilling. A fost dată ucenică după ce tatăl ei a murit. În acele vremuri dacă tatăl deceda, copiii erau consideraţi orfani, deşi mama era în viaţă, mai mult de atât, femeile văduve nu se puteau întreţine singure şi se recăsătoreau. Dacă noul soţ hotăra ca unul dintre copii să plece în ucenicie era lege. Aşa se întâmplă şi în cazul Sussanei, este dată de mică la familia Pratt. Familiile care aveau servitori ucenici, deţineau drepturi absolute asupra lor, din momentul în care le păşea peste prag. Mamă, fraţi, surori, nu mai erau ai tăi, tu, nu mai erai al nimănui, decât al Stăpânului, cel care putea să facă ce vrea cu tine. Doamne, tâmpite tradiţii, reguli, sau ce or fi fost ele, dacă mă întrebaţi pe mine.

   În majoritatea cazurilor, deşi existau nişte contracte, prea puţin se ţinea cont de ele. Aceste fete ucenice erau tratate precum animalele, adevărat nu toate familiile procedau aşa, dar din nefericire acestea erau puţine. Bătaia era ruptă din rai! Susanna a suferit zi de zi, a încasat pedepse pentru cele mai minore lucruri, dacă stăpânul considera că trebuie. În timp a reuşit să devină puternică, să nu mai ţipe când era biciuită şi să îşi accepte soarta, cu demnitate, nu cu umilinţă. Deşi înfometată, bătută, bruscată, fără încălţări şi cu trupul mereu maltratat, reuşeşte să reziste. Până şi locul unde dormea era extrem de auster, o mână de paie într-un colţişor întunecat şi umed. Ceea ce o face să fie puternică şi să reziste este acea singură oră în care stăpânul o lasă liberă. În acea oră îşi găsea refugiul undeva în pădure, într-o grotă unde o cascadă susura şi îi aduce alinarea. Atunci, mintea ei zbura şi partea urâtă a vieţii era dată deoparte lăsând locul liniştii. De aici îşi lua puterea. Dar, să ajungă la locul ei secret era o întreagă aventură, asta pentru că stăpânul nu ştia unde se duce şi presupunea că se întâlneşte cu un iubit. Din această cauză, Susanna era urmărită de băiatul cel mare al familiei, dar învăţase cum să-l păcălească, acesta nereuşind încă să descopere secretul.

   Cascada era un loc plin de magie şi asta nu numai din cauza perdelei de apă de doi metri şi jumătate lăţime, ci şi din cauza grotei, o grotă nu foarte adâncă şi nici foarte înaltă, dar care are aerul unui alt Univers. Acoperită de muşchi şi plină de pietre, este locul ideal unde poţi să te ascunzi şi să fii tu cu tine, liniştit. Din când în când ai senzaţia că, cascada şopteşte, susurul ei parcă te cheamă să asculţi ce are de spus. Aici îşi găseşte Susanna liniştea, este refugiul ei, locul ei secret, unde nimeni nu o poate găsi.

   Am uitat să vă spun că fetele îşi începeau ucenicia de la 12 ani. Eu mă gândesc cu groază cum era atunci viaţa unui copil. În loc să se bucure de copilărie este obligat de soartă să se maturizeze mult prea devreme. În loc să se joace, munceşte din greu pentru o bucaţică de pâine. Mult prea urât!

   Mark Lewis, un adolescent de 17 ani, trăind în anul 2016, se antrenează pentru cursele de mountain bike. Îşi alege ca traseu de antrenament, un drum în State Park, desfundat, plini de rădăcini de copaci şi pante abrupte. Este drumul ce duce la Cascada şoaptelor. Se avântă pe pantă, dar drumul este mult prea abrupt şi roţile bicicletei se agaţă de pietre, astfel încât este aruncat din şa. Bine că nu este nimeni prin preajmă să vadă căzătura, nu că i-ar păsa. Cu bicicleta în cârcă ajunge la Cascadă. Simte că ceva pluteşte în aer, parcă un cuvânt venit din depărtare. Uitându-se mai bine, vede de partea cealaltă a perdelei la gura grotei, o umbră ce se mişcă. Este o fată de vârsta lui, îmbrăcată ciudat, într-o rochie din pânză grosolană, ce stă şi se holbează la el prin sticla lichidă. Susanna nu mai văzuse niciodată aşa un domn. Pentru ea, Mark este un domn îmbrăcat ciudat, cu o cămaşă lipită de piept, pantaloni tăiaţi deasupra genunchilor, o pălărie ce seamănă cu un castron spart şi pe deasupra are şi o maşinărie ciudată.

   Acesta este momentul în care cei doi tineri se cunosc. Ea din trecut, el din viitor, despărţindu-i 200 de ani.
După această primă întâlnire, Mark este atras tot mai tare de fata de la Cascadă, şi va reveni aproape zilnic. Câteodată ea nu vine, dar în majoritatea zilelor este acolo. Încep să se cunoască şi fiecare se va minuna de lumea celuilalt. La început cascada le-a permis să se vadă, pe parcurs când sentimentele încep să se contureze în inimile lor, cascada le permite să îşi atingă mâinile, iar când suferinţa Susannei ajunge la cote maxime, cascada le permite să treacă prin perdeaua strălucitoare de apă. Încep să se descopere unul pe celălalt, iar inimile lor vor fi cuprinse de acea iubire pură şi adolescentină. Discuţiile dintre cei doi, sunt amuzante, dureroase, intrigante, banale, dar atât de pline de profunzime.

„-Bunica a gătit un prânz special pentru mine, adaug.
-Cum adică special?
-A făcut quiche.
Va trebui să-i explic din nou termenii pe care îi folosesc şi asta ar trebui să mă irite, numai că nu-i deloc aşa. De fapt, chiar mă amuz să dezvălui astfel de mistere unei persoane care chiar este curioasă să afle tot, aşa cum este Susanna.
-Quiche e o plăcintă cu ouă, brânză şi şuncă.
-Şi e o bucurie pentru tine?
-Absolut.
-Dar pe tine ce te bucură? o întreb.
-Să mănânc pe săturate.
Fir-ar a naibii de treaba. Ce chestie deprimantă. Şi ea îmi spune asta pe un ton cât se poate de pragmatic, de parcă e ceva normal…
Cum este să simţi că îţi doreşti ceva ce nu poţi obţine? …Eu nu mi-am făcut niciodată griji că n-aş avea ce mânca. Mereu am avut mâncare din belşug pe masă şi în frigider.
Un lucru ştiu de acum. Atâta timp cât voi fi eu prin preajmă, Susanna nu va mai duce lipsa de mâncare.
-Hai să vedem. Dacă ar fi să-ţi aduc ceva bun de mâncare, ce ţi-ar plăcea?
Furişează o privire spre mine, apoi în pământ.
-Mi-ai aduce orice aş cere?
-Da.
-Îngheţată.
Genele îi acoperă ochii ca nişte pete negre.
-Stăpâna a avut o dată îngheţată la masă. Şi mi-a plăcut cum sună cuvântul….”

Astfel de momente emoţionate veţi mai întâlni în carte.

   Mark se va apuca să facă cercetări serioase în timpul lui, în încercarea de-a o ajuta pe Susanna, dar această cunoştere poate fi periculoasă şi se va găsi în pragul unei decizii majore din viaţa lui de adolescent. Va risca oare să schimbe istoria sau o va lasa pe Susanna condamnată la o viaţă plină de chin?
Susanna va reuşi şi ea să ia o decizie? Va rămâne în timpul ei să îşi apere sora şi probabil să moară? Sau va trece în timpul lui Mark?

   Sunt multe de descoperit în acest prim volum al serie. Eu aştept volumul doi, A Whisper In Time, vreau să ştiu cum va evolua sau regresa povestea. Deşi am fost puţin nemulţumită de cum au fost prezentate poveştile: cea din trecut şi cea din prezent, mi-a plăcut cartea.

8 puncte/10

Cartea Cascada şoaptelor, de Elizabeth Langston poate fi comandată de pe site-ul Grupul Editorial Corint. 

Autor: Iasmy