Cristian Radu Constantin – Ziua când te-apucă noaptea – Pre-recenzia unui volum de debut surprinzător
Cristian Radu Constantin – Ziua când te-apucă noaptea – Pre-recenzia unui volum de debut surprinzător
Cristian Radu Constantin s-a născut în data de 17 Octombrie 1964. A publicat în reviste la vârstă fragedă și în mai multe antologii, a câștigat 2 premii la concursul Tinere condeie. A lucrat ca redactor-șef adjunct la Revista Jandarmeriei, ca redactor la revista Poliția Română. A mai publicat aproximativ 2000 de povestiri în două reviste cunoscute.
Iată că doar câteva informații ne spun multe despre un poet debutant. Cu modestie și o oarecare prudență, acesta ne lasă să-l descoperim prin versuri, prin emoțiile și trăirile exprimate liric, adunate frumos într-un volum lung, care abia aștepta să vadă lumina zilei prin ochii nopților trăite metaforic de scriitor, pe care cititorul și le însușește.
„Ziua când te-apucă noaptea” este o surpriză frumoasă pentru poezia contemporană. Având ca temă viața, versurile împletesc lirica cu filosofia într-o muzicalitate accentuată prin rimă, construită între clasic și modern.
Poeziile lui Cristian Radu Constantin sunt încărcate cu nostalgia timpului trecut și al sufletului căzut în meditație într-un mod original și plăcut în care fiecare vers spune ceva fără a fi doar o înșiruire de cuvinte.
Într-o perioadă în care poezia este citită mai puțin ca proza, acest volum vine să demonstreze puterea unei voci poetice în care este cuprinsă esența trăirilor sufletești prin cuvinte.
Așternute între filele proaspăt ieșite de la tipar, poeziile sunt un strigăt fără sunet al poetului care-și așteaptă luminile rampei, considerând glasul poetic o nebunie.
„ Aș vrea să plec unde m-am dus
La ora când eram nebun.
A mai rămas ceva de spus,
E tot ce nu pot să vă spun.”
La prima citire aceste rânduri sunt pline de melancolia unui suflet pătruns de angoasă, dar care întoarce fila, și în mod ironic își împarte frustrările, la un pahar cu singurătatea, un prieten pe care te poți baza chiar și când ești înconjurat de multă lume.
„ Când iată toamna care vine/copacii să-i purceadă sterpi/îndepărtează-te de mine/ca de o scorbură cu șerpi.”
Jucându-se cu anotimpurile, folosindu-se de semnificația acestora ca stare, ca vreme, ca mod de a caracteriza frumosul și urâtul fiecărui anotimp, asemenea fiecărui om, Cristian Radu Constantin cuprinde fragilitatea vieții trăite pe muchie de cuțit.„ Trăim pe-o muchie subțire,/ primejdioasă, de cuțit./ Am să descopăr într-o vară,/ dar absentând dintre cei vii,/ că m-am ucis de la țigară/ și n-am mai apucat să vii.”
Tragicul neîmplinirii iubirii ca urmare a ghinionului care izvorăște dintr-un destin care nu poate fi schimbat, întărit de superstiții în timp ce zilele se scurg.
Dacă nu ați citit de ceva vreme poezii, vă recomand să reîncepeți cu poeziile din volumul „ Ziua când te-apucă noaptea”
Carte disponibilă pe site-ul Editura Velvet Story
autori români
Ce prezentare frumoasa si sensibila, Vero! 🙂 Se simte ca tu analizezi poezia din perspectiva unei poete, care ea insasi incarca versuri cu semnificatii metaforice. 🙂
Multumesc pentru cuvintele frumoase , Marius! ♡
Frumoasa si sensibila recenzie Vero!Felicitari!
Felicitari autorului !
Multumim Arci
Multumim, Vero!
Cu drag
Mulțumesc pentru recomandare, Vero!
Cu drag