Fata și frica – Dănuț Ungureanu – Editura Tritonic – recenzie

Fata și frica – Dănuț Ungureanu – Editura Tritonic – recenzie

Fata și frica - Dănuț Ungureanu - Editura Tritonic - recenzie

Fata și frica – Dănuț Ungureanu – Editura Tritonic – recenzie

Titlu: Fata și frica

Autor:  Dănuț Ungureanu

Editura: Tritonic

Data apariției: 2024

Număr de pagini: 214

  Dacă până acum nu am citit prea multe cărți de la editura Tritonic, cred că anul ăsta a fost momentul! Am avut spor, ce-i drept, cu ele, s-a văzut asta din faptul că le-am citit destul de repede. Și am rămas tare încântată, așa cum vă spuneam, de autorii români contemporani pe care i-am descoperit. Dănuț Ungureanu s-a născut în aceeași zi cu mine (28 octombrie), doar că prin anul 1958 (cam cu ceva ani înaintea mea). Mă gândeam că poate se ia talentul, e o caracteristică a zilei de naștere, dar în afară de ceva poezii eu nu am reușit să produc nimic. El, în schimb, are la activ mai multe povestiri, schițe și scenarii. E cunoscut mai ales pentru contribuția în domeniul SF, unde zic eu că suntem destul de deficitari ca literatură. Dar, repet, mă bucur să văd că suntem în permanentă dezvoltare. Fata și frica a apărut anul trecut și se încadrează la genul mistery, pe care acest autor pare că îl stăpânește foarte bine. 

  Luca și Gipsy sunt două surori ajunse la Centru în urma decesului părinților. Cele două fete nu sunt surori bune, însă au trăit împreună, astfel că Luca se simte responsabilă de soarta Anișoarăi, sora mai mică. Luca pleacă din centru, este pe picioarele ei, dar visul ei e ca și Anișoara să iasă de acolo și să vină să locuiască cu ea. Însă Gipsy are alte planuri. 

  Gipsy se îndrăgostește de Viorel, un băiat ”de înălțime potrivită, blond, cu ochi verzi, tricou negru cu mușchi. Miroase a trandafiri și un pic a fum, deși n-ar fi pus niciodată țigară în gură, cel puțin nu în prezența ei. L-ar fi simțit atunci când s-au sărutat întâia oară, în unghiul mort de la intrarea în Centru.” Cei doi fac planuri să fugă în țara vecină, Gipsy lăsându-se ademenită de fiorii dragostei, fără să se gândească ce se va întâmpla cu ea. 

  Luca apelează la ajutorul lui Dani Luna, comisar de poliție, vecin de scară cu ea și oareșce prieten. Relația lor e cam bizară, dat fiind diferența de vârstă, însă polițistul simte ceva pentru ea, astfel că decide să o ajute cu orice preț. Deși sentimentul inițial e de a aștepta. 

”- Ce spui, nene, crezi că-s dusă cu pluta, că nu știu cum se uită gaborii la ”cazurile” astea, de-alde noi, astea ale nimănui? ”Cazuri sociale”… Suntem invizibile pentru toată lumea. Până facem vreo boacănă, sau încăpem pe mâinile vreunor șmecherași, care ne nenorocesc pe viață. Și chiar și-așa gaborii care sar în ajutor își zic în gândul lor ”ai căutat-o cu lumânarea, băi fetițo…” Asta dacă sar, că de obicei mută dosarul mai la coadă, nu-i o urgență. Ăia nu mișcă un deget pentru săraci. Decât dacă-i șpăguiești.”

   Din păcate, Luca, prin simplitatea gândurilor sale, spune pe față adevărul din societatea românească. Copiii și tinerii din centrele de plasament nu au nicio șansă în fața legii. Nimeni nu se ocupă de ei, pe nimeni nu interesează ce pățesc. Cum nu au rude sau aparținători, nimeni nu va întreba de ei și nu va cere socoteală. 

  Pentru că Dani Luna se tot codește și amână momentul, Luca pleacă singură în Bulgaria în căutarea surorii sale. Din vorba în vorba, află de Viorel și se pune singură în legătură cu el, fără să știe cine este, de fapt și în ce cercuri se învârte. Până ce se dezmeticește comisarul de poliție, fata e deja în țara vecină. Luca are un curaj fantastic și nu se dă în lături de la nimic. Dar ceea în ce s-a băgat e o treabă mult mai profundă, o rețea mult mai amplă și mai periculoasă. Și partea proastă e că sunt implicați prea mulți oameni sus-puși. 

”Când o să am casa mea, cu tot ce-i trebuie unei case, cele două camere și mobila din ele (nu trebuie neapărat să fie nouă), când o să câștig mai mult încât să pot pune și deoparte ceva, când Ana o să facă optsprezece ani… Nu mai e foarte mult până atunci, doar vreo paisprezece luni.

Atunci noi o să fim din nou împreună. Îmi spune în ultima vreme că are planurile ei, că e destul de mare să se descurce și singură, că nu vrea să-mi fie o povară, în fine, că suntem atât de diferite încât ne-am certa toată ziua.”

   Prin simplitatea ei, Fata și frica este o poveste emoționantă, pe lângă latura mistery pe care o are. Este o poveste de familie, despre sacrificiu și despre iubire. Dar și despre traficul de carne vie, despre centrele de plasament din țară, despre lucruri urâte, dar care au loc chiar lângă noi, fără să-i pese cuiva. Trage un semnal de alarmă asupra acestor tineri care nu au pe nimeni pentru a-i proteja și care nu prezintă vreun interes. Statul este mult prea ocupat pentru a avea grijă de ei cum se cuvine, iar unii din cei puși să facă ceva, fac doar rău în loc de bine.

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: bookzone, libris şi cărtureşti

Recenzii cărți

***Gabriela Bratu***Mămică de beagle, devoratoare de cărți, curioasă din fire. Sunt o tipă sociabilă, loială celor dragi, iubitoare de animale, dar și de oameni. Îmi place să cred că fiecare din noi are ceva frumos în interior. La fel, îmi place să cred că oricine poate să citească, trebuie doar să vrea! Poate că ingineria nu se pupă extraordinar cu literatura, dar cititul și scrisul sunt viața mea. Am răbdare, însă fără să mă calce cineva pe coadă. O dată ce sunt stârnită, chiar îmi pun ambiția să fac un lucru. Și mai ales, să-l fac bine!

NO COMMENTS

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.