Eu impotriva mea de Daniel Botea – Editura Quantum Publishers
“Mă aflam în postura unuia cu ambii prieteni dispăruți, din dorința idioată de a face bani. Se părea că în tot acest timp în care am crezut că acționez împotriva acestor oameni, lucram, de fapt, împotriva mea. "
Eu împotriva mea, de Daniel Botea – Editura Quantum Publishers
Editura: Quantum Publishers
An apariție: Iulie 2016
Nr. pagini: 178
Viața de student la psihologie a lui Leinad se împarte între sesiuni și băute ocazionale cu prietenii. Nimic ieșit din comun. Până într-o zi când, accidental, intră în posesia unui stick USB. Din curiozitate și, din nefericire pentru el, verifică fișierele stocate pe micul obiect. Află informații incredibile despre o societate secretă care făcea experiențe medicale pe oameni, fără ca aceștia să-și fi dat acceptul.
Faptul că ajunge să cunoască o tânără, studentă și ea, genul de fată peste care nu dai în fiecare zi, sufletistă și inimoasă, complică și mai mult situația tânărului, mai ales după ce află că noua lui cunoștință suferă de o boală ce îi poate fi fatală.
Șantaje, urmăriri, situații tragi-comice, din loc în loc, și un umor proaspăt vă vor determina să deveniți fanii acestei serii.
Începând cu anul 2006 am început să cumpăr cărți pe bandă rulantă, iar la ultimul recensământ am numărat peste 5000 de “cărămizi” în bibliotecă. Nu mai am spațiu, așa că am ajuns în situația să le depozitez și în șifonier, sub pat, în spatele televizorului etc. Mă întreb dacă nu cumva o să încep să le pun și în frigider. Încă nu este cazul! Și asta pentru că am ochit un spațiu gol în dulapul de pe balcon. Dar ce o să zică soțul când va vedea cărți printre borcanele cu murături?
De câteva luni încerc să rezist în fața tuturor tentațiilor literare, să fiu mai chibzuită, selectivă, dar nu-mi prea reușește figura. Dau târcoale cărților și îmi spun că pușculița este goală. Situația financiară îmi mai stopează elanul, dar când apare o carte la Editura Quantum Publishers, fac în așa fel ca să o am. Însă ceva îmi lipsea din bibliotecă: “Eu împotriva mea” de Daniel Botea. Până la urmă minunea s-a întâmplat și un exemplar a ajuns la mine!
Deși descrierea de pe copertă mă intrigase de la bun început, nu eram convinsă că va fi pe gustul meu. Însă a fost suficient să citesc prefața și primele două capitole ca să-mi dau seama că am dat peste ceva bun. Mi-a plăcut maniera de scriere, faptul că temele abordate au fost dintre cele mai diverse(sociale, psihologice), iar modul în care Leinad își exprimă gândurile, dă cititorului senzația că i se adresează în mod direct, considerându-l parcă un prieten de pahar.
Însă ceea ce m-a atras cel mai mult la “Eu impotriva mea” a fost faptul că întreaga poveste este presărată cu numeroase replici amuzante și înțepături ironice/critice (autorul are un talent nemaipomenit de a face haz de necaz). Și cred am învățat o grămadă de lucruri 🙂 Știu de acum înainte cum să-mi justific dezordinea din cameră – voi cita din Botea : cred în teoria haosului!
Discuțiile spumoase dintre Carla și Leinad, dar și replicile pe care acesta din urmă i le dă lui Diu sunt un deliciu. Hai să vă dau câteva exemple:
Atunci când Diu îl întreabă pe prietenul lui dacă și-a recăpătat telefonul, acesta îi răspunde:
“- Nu, Diu, mi-am antrenat portofelul să facă pe celularul, și-așa rar are de purtat câte ceva.”
Sau când îl întreabă de ce nu i-a scris un mesaj, replica lui Leinad a fost:
“- Simplu. Nu am credit. Dar, totuși, am băgat un bilețel într-o sticluță și am aruncat-o în lacul din Noua. Credeam că a ajuns la tine până acum.”
Leinad Aetob (20 de ani) este un tânăr care și-a petrecut mare parte din viață într-un orfelinat. Părinții l-au dorit tot atât de mult cum “era dorită România în Spațiul Schengen”, așa că l-au abandonat. În prezent este student la facultatea de psihologie și locuiește la cămin împreună cu Diu, cel mai bun prieten al său. Este de fapt singurul lui prieten și asta pentru că Leinad este genul de tip prea puțin sociabil, la fel de incomod “ca o soacră nimerită din întâmplare în aceeași stațiune cu voi la mare”, deștept și mai ales (foarte) critic.
“De obicei eram foarte suspicios în ceea ce privea categoria persoanelor care se ofereau să îmi facă favoruri, deoarece în majoritatea cazurilor încercau să-și atingă propriul scop prin intermediul naivității sau neatenției mele. Mă aflăm, de multe ori, în postura peștelui momit, crezând în rama oferită.”
La un moment dat Leinad își pierde cărămida antică ce funcționează pe post de telefonul mobil, dar obiectul este găsit de Carla (18 ani), o studentă la medicină. Firește că tipul nostru dorește să se întâlnească cu fata ca să reintre în posesia “stupid-phonului”
“Îmi era și rușine că într-o epocă plină de smart-phone-uri, eu dețineam un stupid-phone, dar măcar mi se asorta întru totul.”
Iar întâlnirea dintre cei doi este de-a dreptul hilară!
“În timpul ăsta, o fată blondă, mică de statură și îmbrăcată, deși cu gust, foarte sărăcăcios, stătea pe loc în timp ce eu mă izbeam de ea. Nu foarte tare, că doar nu-s țăran, atât doar cât să o dărâm.
– Vai, fată, dacă te-ai pierdut de părinți în drum spre grădiniță, măcar nu împiedica lumea! am mârâit răutăcios, de parcă era vina ei că eram eu neatent.
– Te rog să mă scuzi că nu știi să mergi pe stradă, adultule ce pretinzi că ești și care te comporți ca atare! Sunt bine, în caz că te întrebi, și mersi că m-ai ajutat să mă ridic după ce ai dat cu mine pe jos!
– Nu ai un serial animat de urmărit, măi, piticanie? m-am ambalat.”
Iar când își dă seama că piticania blondă este chiar fata care i-a găsit telefonul, încearcă să dreagă busuiocul în stil propriul.
“Să fii prost e una. Să mai fii și încrezut e o altă podoabă a incompetenței personale. Se spune că prostul care nu-i fudul, ăla nu e prost destul, dar dacă ești și prost, și încrezut, în cele mai nepotrivite momente, cu cele mai nepotrivite persoane, atunci mă mai liniștesc, știind că nu sunt singurul care va avea doar preotul la înmormântare.
Ce să mai răspund? Pentru o secundă, mi-a venit să-i spun că e o coincidență de nume, apoi să-l sun pe Diu, să vină după telefon. Însă mi-am amintit că nu am de pe ce să-l apelez, și, chiar dacă aș fi avut, ăla m-ar fi întrebat “ți-ai luat telefon?” și tot m-aș fi trădat. Am plecat puțin capul, pentru a avea contact vizual cu pitica. Nu, nu de rușine, nici pe asta nu mi-o permiteam.
– Mă scuzi, Carla! Nu știam că ești tu, am mințit, apoi prostia din mine a adăugat: Chiar credeam că arăți mai bine decât mine!
Râse. Pentru o secundă, mi-am imaginat că am redevenit amuzant.
– Eu credeam că arăți măcar prost.”
Leinad își primește telefonul înapoi și pleacă spre apartamentul Iasminei, iubita lui Diu. Nici bine nu ajunge în fața blocului, că atenția îi este atrasă de un tip înalt, grizonat, îmbrăcat într-un palton negru, care ieșise în grabă dintr-un gang și alergă hotărât spre Leinad. Din cauza sperieturii, tânărul a alunecat pe gheață și a căzut, iar de aici i s-a rupt filmul. Și se trezește în spital!
Timp de două zile a fost într-o stare de semi-conștientă și a simțit că cineva străin l-a vizitat. Cineva care se plângea că i-a furat portofelul. Însă tânărul nu-și amintește să fi furat vreodată ceva! Și cu toate acestea, atunci când lui Diu i-au fost predate lucrurile persoanele ale prietenului său, printre ele a găsit și un portofel străin, plin cu bani, câteva documente, dar și un stick de memorie pe care scria ”MEA”.
Ca tacâmul să fie complet, medicii se decid să-l pună în cămașa de forță, pe motiv că lovitura de la cap i-a afectat deplinătatea rațiunii (a se citi dement) și a început să se maltrateze singur. Cu ajutorul Carlei reușește să fugă din spital.
Aventura este abia la început pentru că cel care l-a băgat în comă pe Leinad a început să-și facă un hobby din asta, ceea ce a generat un fel de urmărire care s-a soldat cu răpirea și torturarea lui.
“După un timp imposibil de determinat – uitați de filmele cu James Bond – vehiculul s-a oprit. Răpitorii au coborât, dar nu și-au luat bagajele cu ei. Eu am și cu ciocanul…M-am uitat la prea multe filme, pentru că am început să mă gândesc cum aș face eu pe Thor, când se va deschide cufărul comorii cu mine. Dar, mai mult, speram ca vânătorii de comori să nu o îngroape pe asta undeva…
Până una alta, pirații ăștia îmi dădeau senzația că sunt bolnavi de Alzheimer și au uitat că tocmai le-a reușit reconstituirea Răpirii din Serai, cu mine pe post de fecioară.”
Mă opresc aici din povestit pentru că nu vreau să vă stric plăcerea de-a descoperi voi ce se întâmplă mai departe cu Leinad și Carla. Între timp, eu îmi rod unghiile așteptând să-și facă apariția cel de-al doilea volum. Sper să se întâmple cât mai curând!
“Eu împotriva mea” este o carte plină de viață, prezentată într-o manieră amuzantă și critică, indicată tuturor celor care au un ridicat simț al umorului.
Fragmente:
“Mă aflam în postura unuia cu ambii prieteni dispăruți, din dorința idioată de a face bani. Se părea că în tot acest timp în care am crezut că acționez împotriva acestor oameni, lucram, de fapt, împotriva mea. Din cauza mea am ajuns într-o situație în care nu-mi dau șanse de izbândă nici înverșunații jucători de păcănele sau tombole de prin târguri. Cum aș putea să câștig ceva dintr-o perspectivă, fără să pierd altceva pe alt plan?”
“Dacă Dumnezeu ăsta exista, speram să nu fie vreun cămătar. Sincer, nu vedeam cum aș fi putut să-i înapoiez toate coincidențele, plus dobânda de 10% din întâmplări.”
“- Nu crezi totuși că exagerezi cu tupeul?
– M-am ars o dată la fântâna aia( mai urmează să spun că am făcut duș la aragaz și renunț la scris!). Se numește precauție, nu tupeu.”
“Ce chestie ciudată și cu prietenii ăștia pe care ni-i facem! De fapt, noi suntem ciudații în toată povestea asta, căci ne place să ne împrietenim cu oameni care ne laudă și care ne dau impresia că ne apreciază, dar, de cele mai multe ori, nu o fac, iar pe adevărații prieteni îi respingem doar pentru că sunt sinceri cu noi și că ne spun verde în față unde greșim. “
NOTA 9,6
Cartea Eu împotriva mea de Daniel Botea a fost oferită pentru recenzie de către Editura Quantum Publishers. Poate fi comandată de pe site-ul Quantum Publishers. Pentru a fi la curent cu apariţiile şi reducerile de cărţi, puteţi urmări noutăţile editurii atât pe site, cât şi pe pagina de facebook
Felicitări draga mea acum sunt curioasa,vreau cartea!
Cred ca ti-ar place cartea! Multumesc!
Wow. Deci recenzia m-a lasat fara cuvinte. Atat de elaborata si atat de perfecta. Ma face sa-mi doresc cartea cu orice pret. Multumim, Alina.
Raluca, sper ca intr-o zi sa citesti acesta carte. Sunt convinsa ca iti va da o stare de bine!
si eu cred in teoria haosului!!! la propriu!
felicitari Alina, felicitari tanarului autor
Ce ma bucur ca mai exista cineva care crede in asa ceva! 😛 Multumesc mult!
Multumesc VeRo Nica! 😀
O recenzie spumoasă și frumoasă. La unele fraze am râs, ceea ce mi-a bucurat sufletul literar. Asta este esența și motivatia care m-a făcut să îmi doresc cartea. Felicitări si multumim Alina.
Te felicit și pentru biblioteca impresionanta pe care o ai.
Ma bucur ca am reusit sa iti ofer zambete matinale! Multumesc mult!
Bravo Alina! Tenteaza-ma si tu! Pai e frumos??? Cand zic ca pe asta nu o iau, tu imi dai peste cap planurile…. 😛
In alta ordine de idei, imi place mult recenzia! Cred ca pana acum ar fi trebuit sa ma obisnuiesc cu stilul tau! Felicitari!
Am trecut cartea pe lista.
Adauga pe lista. Va fi o trilogiei! Multumesc!
Este a doua recenzie citita la aceasta carte si, inca o data, imi dau seama seama cat de stupid a fost sa resping cartea la inceput. Deci, pe lista 🙂
Frumoasa recenzia 🙂
Lasa ca mi se intampla si mie sa fiu asa locco_smiley_15 Multumesc !
Alina ma bucur ca ai citit cartea lui Daniel Botea. Are un debut perfect pentru cei care sunt plictisiti de carti si vad doar TV-ul in fata. Stie sa cucereasca si sa provoace. :))) Scenele le-ai ales perfect, chiar surprind esenta. locco_smiley_10
A fost o alegere perfecta. BA mai mult, dupa ce am citit-o , mi-a revenit cheful de lectura, de a vedea partea plina a paharului, de a comunica mai mult cu cei din jur. Sper ca volumul doi sa fie la fel de bun! locco_smiley_15
Si eu sper :)) Multumesc pentru cuvintele frumoase si pentru recenzie! 😀
Imi doresc sa citesc si eu aceasta carte, dar pacat ca nu o pot avea. Poate pe viitor. Felicitari, recenzia este de-a dreptul superba! 😀 locco_smiley_10 locco_smiley_10
Vezi ca uneori editura face reduceri de 50 % sau cauta pe elefant.Cartea are un pret destul de bun. Multumesc mult!!!
Mersi ca ne-ai anuntat. O voi cauta si eu.
Multumesc! Voi cauta cu drag! 🙂
felicitari alina!si eu trecusem cartea lui daniel pe lista,dar sincer astept si celelalte volume.
frumoasa prezentare! locco_smiley_10
Felicitari pentru recenzie!
Sună bine. Felicitări pentru recenzie, Alinuța!!! locco_smiley_37
Felicitari pentru recenzie, chiar mi-a captat atentia! Iar partea cu „cred in teoria haosului” cred ca e cea mai tare, mi se aplica si mie. locco_smiley_10
hei ce amunzanta a fost recenzia ta si imi dau seama ca este inspirata din carte,mi-ar place sa o am si eu in biblioteca mea de 10% pe langa a ta, felicitari pentru ambele
Am citit in sfarsit cartea 🙂 . Minunata. Daniel Botea are un talent deosebit si asta se vede 🙂 . Cartea m-a facut sa rad din primele pagini (sincer nu ma asteptam ) . O poveste bine scrisa, personaje bine prezentate iar umorul si ironia, subtila si nu in acelasi timp, sunt la ele acasa 😉
Dar cum era de asteptat, fiind o serie, vine si intrebarea: pe cand volumul 2??