Focul Grecesc – Leonid Iuzefovici – recenzie

 Focul Grecesc – Leonid Iuzefovici – recenzie

by -
1
 Focul Grecesc - Leonid Iuzefovici - recenzie

 Focul Grecesc – Leonid Iuzefovici – recenzie

Titlu: Focul Grecesc

Autor: Leonid Iuzefovici 

Editura: Litera

An apariție: București 2023

Nr. Pagini: 413

 Leonid Abramovich Yuzefovich, născut la data de 18 decembrie 1947 în Moscova, este un autor rus ale căror romane istorice sunt cunoscute pentru modul în care acuratețea istorică îmbină fantezia și tratează evenimente de impact cu preponderență din perioada anterioară revoluției ce a dus la destrămarea Uniunii Sovietice. Multe dintre scrierile sale au stat la baza unor scenarii pentru seriale TV istorice.

 Yuzefovich a fost la bază profesor de istorie, de unde și pasiunea sa pentru scrierea romanelor istorice și totodată doctorant în Științe Politice, aria sa de interes vizând secolele 15-17, cu accent pe evenimentele desfășurate în patria mamă.

 Primul premiu literar l-a dobândit în 2003, pentru o scriere de-a sa cu caracter polițist-investigativ, al cărui personaj principal era detectivul Ivan Putilin. Cel de-al doilea premiu a urmat în 2009, iar în prezent, romanul despre care vom povesti astăzi a primit cel de-al treilea premiu Bolșaia Kniga.

 Pentru cei pasionați de romanele istorice, scrierea aceasta vine ca o gură de aer, readucând în scena teatrală Războiul de Independență al Greciei, cunoscut și ca Revoluția Grecească, care s-a desfășurat între anii 1821-1829.

 1820 începe cu revolte din ce în ce mai strânse între greci și otomanii care îi stăpânesc. Cei care pun bazele acestei revolte de eliberare erau denumiți „filoeleni“, la fel ca eroul romanului – Grigori Mosțepanov, subcăpitan în retragere, care pornește această rebeliune încercând să dea în vileag abuzurile de la fabrica metalurgică din din Nijni Taghil, oraș din Ural.

  Încercarea sa de a propune țarului Alexandru I un instrument secret care ar contribui la victoria grecilor asupra turcilor, îl transformă într-un personaj considerat problematic și este pe punctul de a-i aduce o deportare în Siberia. 

 Romanul descrie toate etapele prin care Mosțepanov își clădește planul, participă la declanșarea revoltei, agită spiritele și ulterior este nevoit să se retragă rușinos din spatele unei răzbunări care i-ar fi adus pierirea. În fuga sa, pașii îi sunt călăuziți către Grecia, agitată de nedreptățile suportate din partea pașalâcului turcesc și decide să se alăture unui batalion de filoeleni, unde, accidental ajunge să joace rolul de erou în desfășurarea Războiului de Independență al grecilor.

  Titlul de Focul Grecesc ascunde în sine două noțiuni. 

 Cea practică, legată de unul dintre modurile la care apelau grecii pe câmpul de luptă, folosind un dispozitiv de împrăștiere a unor flăcări puternice care pârjoleau totul în cale și lăsau în urmă un amestec de combustibil negru ca smoala pe care nici pământul nu era capabil să îl soarbă. Uneori aceste dispozitive erau construite având cap de dragon iar flăcările stârnite de amestecul imflamabil își croiau cale prin două fante în formă de nări, capabile să disperseze foc pe o distanță relativ mare, fapt care cauza teroare și distrugere în flancul inamic.

 Cea de-a doua trimitere la care acest titlu face referire este de natură eroică, emoțională. Este nevoia de a scăpa de sub o stăpânire trufașă care îți îngrădește drepturile, libertățile și te menține cu capul plecat în sărăcie și supunere. Sentimentul de revoltă pe care orice asuprit îl resimte și care crește treptat cu fiecare nedreptate resimțită, aidoma unui foc ațâțat de bătaia vântului prielnic. 

 Romanul este alcătuit din jurnale, scrisori și convorbiri imaginare ale eroilor cu interlocutori absenți, precum țarul Alexandru I, contele Arakceev, baroneasa Iulia Kridner, conducătorii greci Konduriotis și Kolokotronis, eteristul Alexandru Ipsilanti, sultanul Mahmud, otomanii Ibrahim Pașa, Kutahi Pașa, patriarhul Constantinopolului Grigorie al V-lea etc., acestea fiind doar câteva dintre figurile istorice reale, la care se adaugă cele creionate de autor pentru a transforma această scriere într-una accesibilă publicului care are nevoie și de o poveste în spatele unor relatări istorice.

  Intriga romanului este complexă, un puzzle de evenimente amestecate la limita dintre realitate și ficțiune și dacă nu ești atras de acest gen de scriere, vei întâmpina dificultăți în a parcurge întregul roman. La fel și personajele. Nu este ușor de a regăsi în ele noțiunile și calitățile cu care suntem obișnuiți în scrierile cu acțiune contemporană, de aceea empatizarea cu acestea poate fi limitată, abordarea fiind mai mult una de timp sobră, distantă, clarificatoare.

 Las mai jos câteva citate din carte, în maniera în care personajele își descriau sentimentele și trăirile patriotice ce le mențineau motivația pentru continuarea luptelor.

„Astăzi, la fel ca pe vremea cezarilor, Grecia este învelișul gol a ceea ce cândva a făcut ospățul zeilor. Cu ajutorul filoelenilor, grecii au meșterit din ea o marionetă, dansează în jurul ei și strigă că Elada a înviat.” (Ignati Elovschi, secretarul particular al lui Alexandru I)

„Dumnezeu îmi dă de știre că aici, la Atena, se va împlini cel mai mare ideal al vieții mele, înfrățirea popoarelor prin unirea tuturor bisericilor creștine. Grecia, prin suferințele ei, va răscumpăra în fața lui Cristos păcatul vrajbelor noastre.” (baroneasa Iulia Kridner)

„La un pahar de vin, Mosțepanov mi-a împărtășit gândurile lui despre cât de fericiți vor trăi grecii după alungarea turcilor și a egiptenilor. Grecia viitoare i se înfățișează ca o copie a Rusiei, dar fără furturi din banii statului, fără beții, judecăți strâmbe și suduieli. Țăranii harnici, judecătorii cinstiți și un monah înțelept o vor ridica pe culmi de măreție și slavă. În dangătul clopotelor întoarse în Sfânta Sofia, la Atena se va înființa o academie, la Salonic și Nauplia, universități. (…) Idealul lui, ca o oglindă strâmbă, reflecta visele lui Fabier despre o Grecie liberă, care să dea exemplu întregii omeniri.” (Konstantin Konstandis)

 „Așa se întâmplă în Grecia – lumina se revarsă, dar de unde numai Dumnezeu știe, parcă undeva sub nori atârnă nevăzută o candelă care nu se stinge niciodată. Așa e țara asta.” (Grigori Mosțepanov)

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: , cartepedia şi cărtureşti

Recenzii cărți

***Dana Nichițelea (Dana)*** – sunt absolventă de studii psiho-sociale, mamă, devoratoare de cărți, pasionată de filme și cești de cafea aromată, îmi plac plimbările lungi și singuratice pe care le alternez cu reuniuni vesele între prieteni dragi, prăjiturile cu ciocolată și diminețile leneșe. Aleg să mă mențin mereu ocupată desfășurând simultan activități diverse. Mă relaxează conversațiile cu persoane lipsite de false pudori, pentru care sarcasmul, ironia si o doză de cinism, nu reprezintă un punct de cotitură. Am debutat în februarie 2020 la Editura Heyday Books, Bacău cu volumul de proză scurtă “Povestea funcționarului care a devenit cuier”, sunt co-autor în cadrul colecţiei de nuvele "Nuanţe de piper şi ciocolată" - Editura Siono, Bucuresti, lansată în septembrie 2020, iar în februarie 2021 am publicat primul meu roman – La răsărit e ceață – Editura Heyday Books, Bacău. Pentru mine, Literatura pe tocuri reprezintă o comunitate de prieteni, un spațiu în care libertatea și curiozitatea se întrepătrund și un nou început alături de oameni pasionați de lectură.

1 COMMENT

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.