Hoți mărunți – Margaret Owen – Editura Storia Books – recenzie

Hoți mărunți

Margaret Owen

Editura Storia Books

Titlu original: Little Thieves

Traducere: Simona Stefana Stoica

Editura: Storia Books

Colectia: Young Adult
Anul aparitiei: 2022
Numar pagini: 600

Gen: Fantasy, Romance, Young Adult

  ,,Hoți mărunți” este un retelling întunecat după The Goose Girl și un roman fantasy YA despre vieți furate, adevăruri spinoase, fete rele, zeități ironice și monștri periculoși.

   Aceasta este prima carte a autoarei Margaret Owen pe care am citit-o și cu siguranță nu va fi ultima. Mărturisesc că am avut mari emoții atunci când am început lectura, asta pentru că știam cât de importantă era pentru mine prima impresie. Descrierea m-a intrigat suficient de mult, dar scepticismul mi-a cam dat târcoale. Habar nu aveam despre maniera de scriere și riscam să fiu dezamăgită. Doar faptul că Simona Ștefana Stoica a realizat traducerea m-a determinat să-mi asum riscul de a o citi. Și bine am făcut pentru că am avut parte de un adevărat festin literar.

 Încă de la bun început, țin să precizez că avem de-a face cu o poveste care necesită puțină răbdare. Începe puțin cam lent, apar prea multe nume de personaje, care risca să vă zăpăcească,  precum și o serie de denumiri și termini, însă glosarul de la finalul cărții o să vă ajute destul de mult să înțelegeți semnificația lor. Abia după ce te obișnuiești cu scriitura, cu personajele și cu termenii utilizați, lucrurile devin mai ușoare. Ritmul acțiunii se accelerează pe parcurs ce te afunzi în poveste, crește și suspansul, apare și un interes amoros pe acolo, iar replicile ironice dintre Vanja și Emeric aduc un plus de savoare.

 Cât despre acțiunile și comportamentul protagonistei, pot spune că, pe mine personal, m-a făcut să n-o văd cu ochi buni de la bun început. Însă, cu cât înaintam mai adânc în poveste, părerea mea despre ea s-a schimbat. Inițial, ni se spune că ea era ,,la fel de vicleană că vulpea iarna, la fel de înfometată că lupul la primul îngheț și la fel de nemiloasă că vântul arctic, care i-a asmuțit unul la gâtul celuilalt”. Simți că nu o poți agrea, știind că a luat literalmente identitatea unei prințese, lăsând-o să se descurce singură într-un tărâm necunoscut, cu bani puțini sau deloc, pentru a fura de la bogați fără a fi prinsă.

  ,,Există o vorbă în Imperiul Binecuvântat: hoțul mărunt fură aur și cel măreț fură regate, dar numai unul merge la spânzurătoare. Nu sunt sigură că sunt de acord. Nu prea mă interesează regatele, cu atât mai puțin un dans mortal cu călăul. Și am devenit foarte bună – cu adevărat măreaţă, ai putea spune – la furat aur.”

 Pe parcurs ajungi să înțelegi că a luat toate acele decizii, deoarece a vrut să preia controlul asupra propriei vieți. A fost neglijată îndelung în copilărie, umilită, trădată de cei pe care i-a iubit, iar acum este dornică să se răzbune, hotărâtă să le plătească exact cu aceeaşi monedă. E un om de rând, o orfană și o servitoare care a supraviețuit numai datorită egoismului său, deoarece numănui altcuiva nu îi păsa de o fată ca ea. A învățat să mintă, deoarece a descoperit că adevărul nu avea să o protejeze, și a furat de la nobilii răsfățați care abia au simțit lipsa banilor. Recunosc, metodele ei de a-i păcăli pe cei din jur sunt, într-o oarecare măsură, înviorătoare.

  ,,Ezbeta îmi face cu ochiul. Sfinții și martirii să mă ajute, dacă este deja suficient de beată încât să-mi facă pe furiș cu ochiul, ar putea la fel de bine să-mi înmâneze singură acel colier absurd înainte să se termine petrecerea.”

 De-a lungul cărții, ea învață o lecție despre lăcomie și se confruntă cu traumele copilăriei, pe măsură ce începe să aibă încredere în ceilalți, lăsând oameni noi să i se strecoare în inimă, îndrăznind să viseze chiar și la un licăr de speranță, chiar dacă teama ei de abandon crește.

  ,,Există o singură persoană în întreaga lume în care pot avea încredere că are nevoie de mine. Iar acea persoană sunt eu.

  Poate că ei nu au nevoie de o hoață și de o mincinoasă, dar eu am. Am, dacă vreau să supravieţuiesc.”

  Mama Vanjei Schmidt a crezut că fiica ei este o piază rea și că norocul îi este putred până în măduva oaselor, pentru că este cel de-al treisprezecelea copil al unui al treisprezecelea copil, așa că a dat-o Morții și Fortunei când avea 4 ani. A trăit cu ele într-o cabană pe tărâmul lor,  dar când avea aproape 6 ani, nu au mai putut să țină multă vreme un copil uman, prin urmare au ales să o ducă la Castelul Falbirg, ca slujnică a prințesei Gisele. Au lăsat-o acolo cu binecuvântările lor: spre deosebire de alte fiinţe umane, putea să vadă intervențiile divine ale Morții și ale Fortunei în lumea muritorilor și să folosească aceste cunoștințe pentru propriile scopuri. Când avea 13 ani, au venit din nou la ea, spunându-i că sosise timpul să le slujească. Trebuia să decidă a cui îndeletnicire avea să o învățe: a Morţii sau a Fortunei. Pe una dintre ele avea să o urmeze și să o slujească până la sfârșitul vieţii. Ea a refuzat. Prin urmare, au hotărât că o va sluji pe cea căreia îi va cere prima oară ajutorul. Din acest motiv a ajuns să tot fure în ultimii 4 ani. Dacă greșeste o dată, le va sluji pentru tot restul vieții mele, așa că încearcă să strânga destui bani cât să părăsească imperiul și să scape de ele.

  Acum e aproape să se elibereze pentru tot restul vieții, așa că se hotărăște să-i fure viața stăpânei sale, Gisele, folosind un colier de perle vrăjite pentru a-i lua locul. Ajunge să ducă o viață dublă, ca prințesă și hoț de bijuterii în Minkja (Fantoma Bănuților), fermecând nobilii în timp ce le golește cuferele pentru a-și finanța marea evadare.

  Lucrurile se complică din momentul în care Adalbrecht von Reigenbach, logodnicul Giselei și margraful comitatului de frontieră Bóern, anunță că își va face apariția peste două săptămâni, pentru a se căsători cu aleasa inimii lui și transmite vestea că, în urma unei cereri speciale, a primit dispensă pentru investigarea, arestarea și judecarea Fantomei Bănuților, acordată de Ordinul Prefecților Curților Divine.

  Din nefericire, Vanja/Fantoma Bănuților atrage furia unei Zeițe Inferioare, fiind blestemată de aceasta să aibă parte de un sfârșit prematur: pentru lăcomia ei, se va transforma în perle și rubine până la următoarea lună plină. Singura cale de a se salva este să renunțe la propria lăcomie și să se compenseze pentru ceea ce a furat. Vanja are doar două săptămâni la dispoziție ca să strângă o avere, să scape de logodnicul sinistru al Giselei, să rupă blestemul și să fugă din Imperiul Binecuvântat al Almandyiei, însă este păzită zi și noapte de Ragne, o semizeiță sălbatică, și urmărită de prefectul junior Emeric Conrad, un vânător de infractori foarte bine instruit, care vrea să-i descopere toate secretele. În plus, ea se va trezi în mijlocul unui conflict, după ce superiorul lui Emeric este ucis, iar cineva încearcă să-i pună totul în cârcă. Va reuși Vanja să rupă blestemul? Va renunță la propria lăcomie? De ce margraful încearcă să-și omoare logodnica chiar înainte de nuntă? Cine l-a omorât pe superiorul lui Emeric?

  ,,Hoți mărunți“ ne poartă într-o lume captivantă, plină de aventuri, uneltiri, secrete și răsturnări de situație neașteptate.

Carte disponibilă pe cartepedia.ro

Recenzii cărți