În noapte, de Haruki Murakamiun – un crâmpei din viața a șase oameni

În noapte

Haruki Murakami

Editura: Polirom

Număr pagini: 204

   În noapte de Haruki Murakami literatura universală.

     După ce am terminat de citit „Iubita mea, Sputnik” m-am gândit să-mi continui călătoria printre operele lui Murakami și m-am oprit la „În noapte”. Romanul este destul de micuț, ceea ce-l face foarte ușor de purtat prin geantă în caz că ai nevoie să te relaxezi citind câteva rânduri în autobuz sau tren. După cum ne indică și titlul, acțiunea se petrece într-o singură noapte și este concentrată asupra a șase destine ce se vor intersecta pe parcursul poveștii.

    ,,În noapte” ne prezintă un crâmpei din viața a șase oameni din Tokyo: Eri Asai, un fotomodel care zace scufundată într-un somn adânc de câteva luni, Mari (sora ei), o studentă care își găsește refugiul din fața grijilor în lectură, Takahashi, un tănăr trombonist de jazz, o prostituată chinezoaică bătută într-un love hotel și Shirakawa, un angajat la o firmă de calculatoare. Fiecare dintre ei are în spate un trecut măcinat de probleme. În această noapte drumurile li se vor intersecta, iar întâlnirea va genera anumite răspunsuri menite să-i scoată din impas. Fiind o carte micuță, nu pot să vă dezvălui mai multe despre ceea ce se întâmplă deoarece ar însemna să vă stric plăcerea lecturii.

   Murakami nu renunță nici acum la descrierile sale caracteristice, pline de substanță, ce îi dau o notă distinctă în fața altor scriitori contemporani. Stilul său aparte îl provoacă pe cititor să privească orașul nocturn, cât și personajele implicate în acțiune din perspective diverse. Nu mai este vorba doar de o imagine prezentată din afară, rece, lipsită de simțiri, ci Murakami ne provoacă să simțim pulsația plină de viață a orașului, să trăim odată cu protagoniștii fiecare oră din această noapte petrecută în Tokyo, fiind acompaniați în surdină de acorduri de jazz.

„Cuprins în amplul câmp vizual, orașul arată ca o vietate uriașă. Sau poate ca un amalgam compus din organisme interconectate. Nenumărate artere împânzesc acest corp incert, pompează sânge și reîmprospătează celulele fără încetare. […] În ritmul pulsului, corpul palpită în întregime, se înfierbântă și freamătă.”

„Vuietul orașului e ca un basso continuo – un vuiet monoton, fără modulații, dar încărcat de prevestiri.”

     Pot să spun sincer că la început subiectul romanul mi s-a părut interesant, chiar intrigant deoarece mă simt atrasă de cultura asiatică, însă la final parcă mi-am pierdut din încântare. Murakami se dovedește și în această operă un magician al cuvintelor, dând naștere unor citate demne de reținut, dar sunt totuși câteva elemente care m-au dezamăgit. În primul rând, am simțit nevoia de o descriere mai detaliată a personajelor, a trecutului lor, ceea ce este destul de ciudat pentru că nu sunt o mare fană a descrierilor, dar pentru a putea empatiza mai bine cu ele, pentru a le înțelege mai profund, cred că ar fi fost nevoie de o portretizare mai atentă. Pe lângă acest aspect, chiar dacă într-adevăr destinele protagoniștilor se intersectează pe parcursul nopții, m-aș fi așteptat ca acest lucru să fie mai evident, să-și pună mai adânc amprenta unii asupra altora. Nu în ultimul rând, finalul romanului mi s-a părut șters, parcă puțin prea banal, m-a lăsat în ape și mai tulburi ca la început. Nu am simțit că mi-a oferit o încheiere în adevăratul sens al cuvântului.

   Așadar, „În noapte” este un fel de puzzle de personaje, un roman ce ne oferă o frântură din viața a șase protagoniști care, dacă aparent nu au aproape nicio legătură unii cu ceilalți, ajung să se cunoască în taina nopții. Nu a fost chiar un roman pe gustul meu, de aceea îi ofer nota 6 din 10, dar acest lucru nu mă va opri să mai citesc și alte cărți semnate de Haruki Murakami pe viitor.

   În final, am selectat câteva citate care mi-au atras atenția și care, cred eu, vă vor stârni interesul pentru scrierile autorului nipon:

„Când l-am ascultat prima dată am simțit cum mi se desprind solzii de pe ochi.”

„Are pleoapele strânse ca doi muguri tari în miez de iarnă.”

„Dacă faci muzica să pătrundă până în adâncul sufletului, corpul tău e supus fizic unei mișcări și în același timp, și corpul celui care te ascultă e supus acelei mișcări. Se creează un fel de comuniune.”

„Un om, orice fel de om ar fi el, e prins în strânsoarea unui animal uriaș ca o caracatiță și înghițit de beznă.”

„Trebuie să ne părăsim trupul și să ne transformăm într-un punct de vedere conceptual lipsit de masă, lăsând în urmă substanța. În acest fel putem sa trecem prin orice perete. Putem să zburăm peste orice abis.”

Recenzii cărţi

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: , , cartepedia, Diverta, librărie.net şi cărtureşti