Insula cameliilor, de Tabea Bach – Editura Rao – recenzie

Insula cameliilor

Autor: Tabea Bach

Editura Rao

Număr pagini: 251

TABEA BACH a fost dramaturg înainte de a se dedica scrisului. S-a născut în orașul Hölderlin Tübingen și a crescut în sudul Germaniei și Franței. Studiile ei au dus-o la München și Florența. Astăzi locuiește cu soțul ei într-un sat idilic din Pădurea Neagră, punct de plecare pentru numeroase călătorii în jurul lumii. Peisajele minunate pe care ajunge să le cunoască în acest proces pot fi găsite că fundal atmosferic în romanele ei.”

,,Petreceri exclusiviste, un apartament luxos în Munchen și, mai ales, un soț bogat și fermecător. La treizeci și cinci de ani, Sylvia are o viață pe care toată lumea o invidiază și pe care ea însăși a crezut întotdeauna că și-o dorește. Așa că atunci când Sylvia descoperă că sora mamei sale, repudiată de familia ei cu mulți ani în urmă din motive misterioase, i-a lăsat o proprietate în Bretania, Sylvia nu are nicio îndoială: va pune totul în mâinile soțului ei. Cunoscut dezvoltator imobiliar, Holger o asigură că proprietatea este în stare de neglijare și că există deja un cumpărător interesat. Dar cadoul neașteptat trezeste emoții uitate în Sylvia. De ce Lucie a dispărut brusc și a-i spune numele a devenit un tabu? Și de ce Holger face tot posibilul să o descurajeze să viziteze moșia? Mânată de un impuls irezistibil, Sylvia renunță la tot și pleacă în Bretania. ,,

Cu așa o descriere eram foarte curioasă în privința acestei cărți. Descrierea peisajelor, multitudinea de flori, prezentarea lor cu dragoste, reiese că autoarea e o iubitoare a tot ce este frumos.

Sylvia, tânăra noastră cu un succes important în domeniul care activează va învăța o lecție foarte importantă de la mătușa sa, dar și de la viață – niciodată banii mulți și statutul nu te fac neapărat fericit. Oricând poți pierde această colivie aurită. Importantă este înțelegerea și fericirea.

Sylvia era o persoană foarte mulțumită sau așa credea ea despre viața ei. A răzbit în carieră, este o persoană foarte deșteaptă și căutată, iar soțul ei credea că se mândrește cu ea și cu priceperea ei în a vorbi mai multe limbi străine și a socializa cu potențialii clienți. El avea o firmă de vânzări imobiliare, iar petrecerile finanțate de el au scopul de a atrage vânzări.

Când într-o dimineață de duminică, Holger o anunță nonșalant că e moștenitoarea mătușii sale și că a moștenit o proprietate nu prea prosperă, dar el a găsit deja cumpărător și dacă e de acord să îi semneze o procură se ocupă de tot, de aici totul va porni la vale.

„- Știi ce ai moștenit? a întrebat-o Holger două duminici mai târziu, la micul dejun. Lovea ușor coaja unui ou fiert moale cu o grijă pe care Sylvia o găsea aproape enervantă,

– Eu? Îți bați joc de mine?

– Nu mi-ai povestit niciodată de Lucie Hofstetter.

Sylvia a scăpat ceașca din mână.

– Ce a pățit mătușa Lucia?

Holger a ridicat privirea și a ridicat din sprâncene.

– A murit și tu ești singura moștenitoare.

– A murit?

Așa se pare.

– Ehem, scuză-mă, a balmajit ea, doar că…nu mă așteptăm. De unde ai aflat.

– Dintr-un document primit de la un tribunal francez. Mătușa ta ți-a lăsat o grămadă de dărăpănături, într-un loc uitat de Dumnezeu.

– Dărăpănături?

– O pepinieră. E în condiții mizerabile. Am fost acolo să arunc o privire săptămâna trecută, dacă tot eram în Franța pentru muncă. Sora mamei tale poate a fost o femeie încântătoare, dar sigur nu se pricepea la afaceri. Sigur nu de la ea ai moștenit talentul tău în consultanță de afaceri. Era falită și ți-a lăsat și o grămadă de datorii.”

Chiar dacă era sora mai mică a mamei sale, Sylvia nu a mai văzut-o pe Lucie de foarte mulți ani. Din aduceri aminte știe că o iubea și se juca cu ea când a fost mică. Nu știe care au fost motivele pentru care familia sa a renegat-o și nu a mai văzut-o niciodată. Acum e prea târziu să se gândească la mătușa sa și la faptul că nu are nici o justificare de a nu se fi interesată de ea. Este tristă și totuși agasată pe undeva că soțul ei a fost să vadă proprietatea fără ea și a găsit și cumpărător, dar cum susținea el, fiind o proprietate plină de datorii. Sylvia va semna procura care îl împuternicește pe Holger să vândă în numele ei.

Trecând peste acest episod, Sylvia va alerga în continuare la clienții săi, simțind parcă un stres și o apăsare. Oare de la ce? Într-adevar muncește mult, călătorește mult, cu soțul se înțelege amiabil, chiar dacă are două dormitoare, se justifică orele la care trebuie să plece fiecare în călătorii. Oare asta să fie? Sau dorul de mătușa sa pe care nu a mai avut șansa să o vadă în viață…

Va ignora, nu intenționat, și cererea repetată de a fi contactat avocatul familiei și consultantul în afaceri al soțului. Acesta va încerca să stea de vorba cu ea. Oare despre ce?

Când un client va anula un contract, tânăra noastră se vede liberă pentru o lună de zile. Cu o hotărârea pe care nu o credea, își va face valiza și va pleca cu mașina la drum, în Bretania. Cu cât se apropie mai mult de destinație cu atât Sylvia se simte mai liberă, mai ușoară, dornică de a descoperi motivul pentru care mătușa sa a fost alungată, dar și locul unde aceasta a trăit atâția ani. Ce va descoperi nu îi va veni să creadă… va descoperi o insulă în toată regula, legată de continent printr-o pasarelă mobilă.

‘‘Era pe o insulă. În fața ei se ridica o clădire impunătoare, construită din aceeași piatră gri din care era construit satul prin care trecuse pe continent. Părea o combinație dintr-o reședința nobiliară și o fortăreața, înconjurată de ziduri înalte, în care se deschidea o poartă mare.

În fața ei se întindea un peisaj cu totul diferit de cel arid de pe coastă: pe un teren generos, în pantă, se întindea un parc ordonat, traversat de alei strălucitoare de pietriș alb. La câțiva pași de poartă, mici arbuști nodurosi ridicau spre cerul albastru ramuri pline de frunze lucioase de un verde-închis și printre ele Sylvia vedea flori albe, roz și roșii, ca niște boboci de trandafiri.

– Camelie, a șoptit.

Probabil că greșise drumul, aceea nu putea fi pepiniera mătușii sale.

A înaintat, privind uluită și s-a oprit, uitând parcă de sine, ca să miroasă o floare, să-i atingă petalele delicate. Avea senzația că nu mai văzuse în viața ei ceva atât de frumos. Era incredibil cum natura oferă atâtea varietăți ale aceleiași plante. Și de fiecare dată când credea că nu putea să existe o floare mai frumoasă, câțiva metri mai în față vedea o altă camelie splendidă.”

Întâlnirea cu un presupus grădinar, confirmarea lui că el a construit tot ce vede, dar că nu este el proprietarul, îi va adeveri Sylviei că ea este posibila moștenitoare a acestei uluitoare insule. De ce Holger ar fi mințit-o în privința pepinierii? Cine este acest presupus grădinar, care arată fermecător și îi face nejustificat să îi bată inima?

După ce va fi cazată peste noapte pe insulă, dimineața, Sylvia o va cunoaște pe Solenn, fosta parteneră de viață a mătușii sale. Deci Solenn este motivul de ruptură între familie și mătușă. Sylvia va descoperi pe lângă uluitoarea insulă și alte adevăruri dureroase. Insula este ca și vândută, iar viitorul proprietar vrea să o transforme într-o stațiune hotelier- turistică de lux.

Când Sylvia va recunoaște că ea e nepoata Luciei, Solenn îi va spune că a existat un testament în care insula îi revenea ei și nu nepoatei Luciei. Cum testamentul nu este de găsit nicăieri, nimeni și nimic nu mai poate impedica vânzarea insulei. Sylvia se va întoarce acasă și se va încrede orbește în cuvintele soțului său cum că nu va vinde, dar acesta prin procura cu care a fost investit va vinde insula trustului hotelier.

Degeaba va încerca să ajungă Sylvia la notar, totul este deja înfăptuit și o sumă mare de bani este livrată în contul soțului ei, nicidecum în contul ei.

Mael, bărbatul care a fost crescut de cele două lesbiene, Solenn și Sylvia, împreună cu alți oameni, vor încerca să impedice utilajele grele să ajungă pe insulă. În același timp insula va fi evacuată, iar în ultima noapte, Sylvia va descoperi testamentul pierdut.

Ce se va întâmplă mai departe? Insula a fost vândută, o sumă de bani livrată, ea de unde va returna înapoi acești bani? Va merita să scoată la lumină testamentul?

Ce hotărâre va lua și cum va găsi rezolvare? Va dori să fie păstrată insula de niște străini pentru ea sau va alege bani?

Sylvia va descoperi ce mârșav și ordinar este soțul ei. Firma lui este în insolvență, iar vânzarea insulei îi va rezolva toate problemele.

Va dori tânăra noastră să își ajute soțul sau pe Mael, cel cu care a avut o aventură și care îi face inima să bată?

Ce va alege Sylvie – bogăția și minciuna sau sărăcia și fericirea?

Va mai reuși cineva să rezolve această încurcătură dureroasă pentru mulți?

Rămâne să aflați multe altele în această carte, dar mai ales veți descoperi o multitudine de informații despre splendida floare-camelie.

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: , cartepedia şi cărtureşti, librărie.net

Recenzii cărți