John Rain - Prima misiune în Tokio - Barry Eisler - recenzie

John Rain – Prima misiune în Tokio – Barry Eisler – recenzie

Titlul: John Rain – Prima misiune în Tokio

Editura Meteor Press

Anul 2020

Traducere Mihai-Dan Pavelescu

Nr. pagini: 333

Barry Mark Eisler  s-a născut în 1964 în New Jersey. După terminarea universității de drept s-a alăturat CIA, unde a deținut o funcție în cadrul Secției de Operațiuni. Demisionează în 1992 deziluzionat de birocrația existentă și se alătură unei firme de avocatură. Lucrează pentru ei în San Francisco-Bay Area, mai apoi în Japonia. În 1999 revine în Bay Area pentru un nou început. Din 2003 devine scriitor cu normă întreagă. Primul său roman “Rain Fall” din seria “John Rain” a luat numeroase premii. După acest roman în 2009 Sony Pictures Japan realizează un film în versiune japoneză. În 2014 Slingshot Global Media  anunță realizarea unei mini serii TV după romanul său numită ”Rain” cu Keanu Reeves în rol principal.

 Cum ajunge legendar un asasin? În cazul lui John Rain, decisive au fost lecțiile de trădare, lupte și iubire pe care le-a primit în 1972, în Tokio.

  Cartea răspunde la multe întrebări despre John Rain. De unde și cum și-a dezvoltat gustul pentru jazz și whiskyul de calitate? De ce a fost exilat atâta timp din Japonia? Cum și-a dezvoltat abilitățile, dar și regulile personale după care avea să-și conducă toate joburile?

  Este o carte care spune două povești. Una dintre ele este situația curentă în care Rain se confruntă cu yakuza, cu trădări politice, cu primul lui contract de asasin și cu o tânără coreeană care-l va obseda tot restul vieții. A doua poveste relatează evoluția sa.”

 Viața poate fi înțeleasă doar privind înapoi, dar trebuie trăită privind înainte”(Kierkegaard)

  Cartea aceasta ar trebui să fie prima din Seria John Rain. În fiecare volum întâlnim referiri la câte un moment din viața anterioară a lui Rain, dar acesta explică cel mai bine cine este el, cum și de ce a devenit asasin.

   Anul 1972 îl găsește pe Rain în Tokio, un tânăr care se baza pe intuiție, instincte și reflexele tinereții.

  Rain a crescut cumva la granița a două țări, a două lumi.Tatăl-jumătatea japoneză-fusese omorât în vara anului 1960, în luptele de stradă din Tokio, când Rain avea doar 8 ani.

   Mama-jumătatea americană-pleacă cu el în America, moare la revenirea lui din armată.

   Rain fusese în razboiul din Vietnam, un război pe care el ca și mulți alții nu l-au înțeles. Nu mai avea pe nimeni nici în America, nici în Japonia, deși parcă se simțea mai apropiat de cultura japoneză.

  O cunoștință din armată îi dă numărul de telefon al lui Sean McGraw, un veteran al războiului din Coreea și al operațiunilor din Asia. Acesta, angajat C.I.A., conduce o operațiune numită “Creștinii În Acțiune”, care mituia un număr de politicieni japonezi pentru ca să-i poată influența.

   Un tip ca Rain cu trăsături și abilități de japonez, dar și de american, care vorbea perfect japoneză, era necesar pentru a se ocupa de transferurile cash, mai mult o muncă de curierat, dar un curierat bine ascuns și apărat de diferite măsuri. Rain a înțeles că în caz de ceva curierul juca și rolul de “țap ispășitor”.

  După o întâlnire cu Miyamoto, partea japoneză, și schimbarea genților, Rain pornește liniștit la o plimbare, fără un scop anume. Este acostat și atacat de trei tipi.

  Dacă s-ar fi întâmplat peste ani ar fi reacționat mai calm, dar atunci tânăr, proaspăt întors de pe front, plin de resetimente față de lume, în același timp bine antrenat inclusiv în arte marțiale, se bate cu ei, unul moare, ceilalți doi sunt răniți.

   Îl anunță pe McGraw și acesta promite să se intereseze.

  În ziua următoare, în timp ce se antrena la sală, una dintre cele mai bune săli de judo, este atacat de alt luptător. Acesta încearcă să-l omoare și în tribună îl vede pe unul dintre atacatorii din ziua precedentă. Scapă, dar nu-l găsește pe cel care pusese totul la cale.

   Procesând cele întâmplate își dă seama că a fost urmărit și trebuie să-și anunțe șeful.

  McGraw îi spune că cel ucis era un yakuza, vărul băiatului unui șef din Yakuza- Câinele Turbat și că acesta este hotărât să-l urmărească și să-l ucidă.

  La sugestia lui McGraw fac o înțelegere, acesta voia ca un oficial japonez să moară-o moarte fără bănuieli, la schimb îi dă dosare despre Câinele Turbat și tatăl său, mare șef  yakuza. Silit de circumstanțe Rain acceptă.

  În același timp Miyamoto, curierul japonez cu care se împrietenise, îl întreabă dacă nu știe pe cineva dispus să ucidă contra cost un politician japonez care le făcea probleme.

  Rain acceptă să-i facă legătura cu cineva, mai ales că plata era foarte bună.

  Rain își creează practic un “alter ego”, un asasin care vorbește perfect engleză, nu se întâlnește față în față cu clienții, stabilește totul la telefon.

  Asasinul se va numi John Smith, și Rain deschide chiar un cont pe numele acestuia la bancă.

  Rezolvă victimele și pe cea a lui McGraw și a lui Miyamoto.

  Între timp, cu inconștiența tinereții, se îndrăgostește de-o fată infirmă, dar cu un intelect sclipitor Sayaka. Au o relație, dar în momentul când ea este în primejdie îi dă banii primiți de la Miyamoto și-i spune să plece în America, așa cum își dorea.

   Între timp McGraw îi dă dosarul tatălui Câinelui Turbat, un dosar cam slăbuț, urmând să-l primească și pe al fiului.

   Rain urmărește casa șefului Yakuza, prinde momentul și atacă omorându-l împreună cu un asociat și doi bodygarzi.

   Doar că de dată asta i se pare totul prea la fix, prea ușor, rememorează totul și-și dă seama că fost “jucat”, și mai ales că e în pericol.

   Miyamoto, care ținea la el, fiind un tip corect îl avertizează că a trebuit să le spună partenerilor lui de “asasinul american”, misterios, dar eficient și așa aflase și McGraw. Mai mult următorul contract al acestuia era chiar Rain.

   Este momentul în care Rain îl caută pe Tatsu, fost coleg de armată, acum polițist. Acesta îl ajută să afle anumite date, să găsească anumite persoane, și-i va rămâne un adevărat prieten de-a lungul timpului.

   Rain pune toate lucrurile cap la cap, își dă seama cum a fost manipulat, și hotărăşte să se răzbune.

  Cine îl vrea pe Rain mort? Cine, de ce și cum s-a folosit de el? Ce va face Rain? Cum va rezolva problema? Ce se întâmplă peste ani cu Sayaka? Cum îl ajută Tatsu? Ce face Rain după ce rezolva problemele?

  Veți afla citind  povestea.

 Întâmplările din acest roman explică evoluția ulterioară a lui Rain, familiarizarea lui cu ambele continente, experiența pe care o acumulează în timp prin antrenamente și capacitatea de-a acționa.

  Romanul explică și mitul “asasinului expert” o adevărată “fantomă”.

  Și iată ce spune Rain despre el însuși și despre ce face:

 “Da trebuie să fii în stare să gândeșți ca oponentul tău, ceea ce-ți va îngădui să detectezi ambuscada. Și da, trebuie să fii în stare să întreprinzi acțiuni imediate și violente în cazul în care-hopa!- capacitatea ta de a detecta ambuscada dă greș. Și da, sentimentele reprezintă o slăbiciune. Însă fundamental pentru tot restul este stăpânirea de sine.”

“Mai exista însă și o altă lecție…

Trebuie să accepți ce ai făcut. Nu uciderile în sine. Dacă nu le-ai fi putut comite, atunci nici n-ai fi putut activa în domeniul ăsta.”

Nu, eu mă refer la consecințele uciderilor – pentru conștiința ta, pentru relațiile tale, pentru viitorul tău, pentru viața ta. Dacă ai fi știut de la bun început ceea ce ai înțeles abia la sfârșit, ai fi făcut oare aceleași alegeri, ți-ai fi asumat aceleași riscuri, ai fi acceptat aceleași sacrificii?

 

Carte disponibilă pe site-ul Meteor Press.

Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libriselefant, cartepedia, Divertalibrărie.net şi cărtureşti

Recenzii cărți

***Arcidalia Ghenof(Arci)***Sunt o mamă şi o bunică împlinită, pe primul loc fiind întotdeauna familia. Îmi place muzica de calitate, îmi plac călătoriile (din păcate acum doar virtual), îmi place să-mi fac prieteni cu aceleaşi preocupări ca şi mine. Dar marea mea pasiune (aproape un drog) sunt cărţile, citesc orice gen, dar preferatele mele rămân thrillerele. Lecturile m-au ajutat întotdeauna să evadez din cotidian şi să trec peste toate greutăţile. Şi aşa, ca să închei un cerc, în adolescenţă am colaborat la o revistă, acum la un site care simt eu că mă reprezintă, chiar dacă de mult timp nu mai pot purta tocuri. Mă bucur să fac parte din echipa voastră! (mai întineresc şi eu puţin)

3 COMMENTS

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.