Mireasa îndărătnică – Julie Garwood – recenzie
Mireasa îndărătnică de Julie Garwood – recenzie
Mireasa îndărătnică – Julie Garwood
Titlul original: The Bride
Traducerea din limba engleză: Alexandru Macovescu
Editura: Alma parte a grupului Editorial Litera
Categoria: Roman de dragoste, Roman istoric, Roman străin
Nr. de pagini: 324
Nota mea: 9/10
Seria Laird’s Brides 1 The Bride – Mireasa îndărătnică, 2. The Wedding – O nuntă de vis
Nu am mai citit un roman din Colecția Iubiri de poveste de foarte multă vreme, iar Mireasa îndărătnică a venit la mine fix în momentul în care, chiar aveam în plan să îndrept situația cu o carte care să-mi ofere starea interioară de bine, să-mi relaxeze mintea și corpul.
E cu atât mai bine, zic eu, căci Julie Garwood îmi era total necunoscută în materie de lectură. Am auzit toate laudele aduse autoarei și cărților pe care le scrie, dar până acum, nu am avut ocazia să-i citesc niciuna dintre titlurile vândute în milioane de exemplare.
Povestea nu m-a prins de la prima pagină, căci imaginea relatată la începutul romanului nu este una veselă, dimpotrivă, dar tot a fost bine, căci a trecut repede. Totuși, nu înainte de a vedea și simți răutatea pe chipul uman, secretele în jurul cărora se țese această poveste ce a dat fiori englezoaicelor.
Nu a durat mult până să întâlnesc un tată a cinci fete, obosit, apăsat puternic de probleme și… de alte secrete și înțelegeri financiare, care să-i asigure ieșirea din probleme încurcate, dar care m-a enervat prin egoismul lui, prin firea lui ciudată și nevoia de a se pune pe sine la adăpost, de a folosi drept paravan mezina – cea care făcea totul în casă, cea care-i rezolva conflictele, cea care făcea să domnească liniștea între tată și celelalte surori.
Am cunoscut-o și pe Jamie, menită unui alt bărbat, nu din iubirea ce-i lega, ci din nevoia tatălui ei de suflet dar și pe surorile sale răzvrătite, gălăgioase, fricoase. Spaima cea mare intră în familia lor atunci când află că doi scoțieni își caută neveste.
Nimic nu ar fi de speriat dacă nu ar ști frumoasele englezoaice povestea lui Alec Kincaid: toată lumea era convinsă că și-a ucis prima soție. Frica intră în sufletul lor, groaza că ar putea fi oricare sclava unui barbar, ucigaș fără suflet.
Din egoism sau motive întemeiate, Jamie nu trebuia să apară în fața scoțienilor, pe motiv că ea nu ar fi trezit interesul pețitorilor nedoriți, dar destinul, în ciuda tuturor pregătirilor (sau a lipsei lor), are alte planuri pentru panicoasa Mary și spumoasa Jamie.
Totul a fost pe repede înainte, lipsit de emoție, de romantism, de duioșie și bucuria că este dorită în momentul nunții. Nici măcar o cerere în căsătorie nu a existat, a fost doar un anunț pentru viitoarele mirese. Mi-ar fi plăcut ca acțiunea să mai zăbovească puțin în Anglia, dar… nu a fost să fie. Cuplurile ”fericite” au pornit imediat la drum.
Șocul, groaza și sfidarea pun stăpânire pe zvăpăiata Jamie încă din clipa în care-și află destinul, dar nici măcar o secundă nu se arată ca fiind slabă sau temătoare în fața omului care urmează să-i schimbe viața pentru totdeauna.
Cu toate că la început, acțiunea se axează pe cei patru: Jamie și Alec, Mary și Daniel, atenția pică mai mult pe primii. Am așteptat toată cartea să citesc și despre ceilalți. Drumul spre Scoția a fost presărat cu replici tăioase, blândețe, nervi, râsete sănătoase din partea scoțianului, îmbufnările soției, calm, dar și duritate, umor și tensiune maximă.
Deși Alec știa foarte clar cum anume trebuie să-i fie nevasta, cum trebuia să se comporte cu ea, cum să o dea pe brazdă, în fața ei, barbarul era altul, nici dacă voia nu putea să fie așa cum plănuise. Jamie era un mister total, o plăcea mult, chiar pentru felul ei rebel, răzvrătit și duios. Înțelegând aproape imediat că englezoaica lui nu se va schimba – indiferent de ce ar face el. O admira profund pentru tăria ei, pentru faptul că era înfiptă și refuza să se dea bătută sau să se arate atinsă de inumanitatea lui. În ochii ei, Alec era un barbar, fără sentimente, foarte atrăgător, dar față de care nutrea sentimente diferite: ură, apreciere, atracție.
El o trata ca pe soția lui, știa că va fi doar a lui. Ea se opune vehement să-i cedeze. Primul moment de apropiere nu aduce și liniștea, pacea și armonia în cuplu. Doi puternici nu vor ceda niciodată atât de ușor. Barierele dintre soți dispar ceva mai târziu, când Jamie primește asigurări că Alec nu o va lovi și nu îi va face niciodată rău.
Sosirea în Scoția o neliniștește puțin, o aruncă în necunoscut, dar înfruntă totul, arătându-se exact așa cum este. Este privită cu neîncredere, dar știe imediat cum anume să se facă plăcută, să fie apreciată și îndrăgită și de către noua ei familie.
Alec își tot dă silința să o modeleze după regulile scoțiene, după regulile personale – una din ele este să nu mai fie sclavă precum era în țara ei, iar reușita lui este cam departe de fiecare dată, căci Jamie reușește să-l surprindă, să-l impresioneze, să o placă exact așa necizelată precum a luat-o de acasă.
Vor accepta cei doi că se iubesc, nu doar că se simt atrași fizic, unul de altul? Va reuși Jamie să se adapteze total și să transforme Scoția în casa ei? Ce se va întâmpla cu Mary și Daniel până la urmă? Care este adevărul despre zvonul ce atârnă de trecutul lui Alec: și-a ucis sau a fost ucisă Helen? Zvonul e doar zvon sau pe Jamie o pândește pericolul de… moarte?
Povestea miresei îndărătnice este plină de atitudine, de umor, romantism și iubire, dar și de nevoia de control, duritate, supunere și zvonuri dureroase. Final pe măsură pentru o poveste neaşteptat de interesantă. Sigur, spun asta… dar doar din punctul meu de vedere.
Tot ce m-a enervat în carte s-a transformat total pe parcurs, chiar și modul în care Alec se purta cu Jamie uneori, a avut un rol.. să se descotorosească de măștile pe care le purtau cândva. Egoismul și duritatea din replicile lui tăiau în carne vie, dar pentru a i se supune. Jamie știe în cine se vrea transformată, dar va ști să-și transforme soțul. Nimic nu i se pare imposibil atunci când își dorește ceva
Julie Garwood mi-a deschis pofta cu acest roman. Vreau să-i mai descopăr poveștile și măiestria cu care le scrie. Ce anume îmi recomanzi?
Lectură savuroasă!
Cartea Mireasa îndărătnică de Julie Garwood poate fi comandată de pe targulcartii.ro
Nici eu nu am citit prea multe cărți scrise de această autoare, tot auzisem despre acest roman…
Este prima carte scrisă de autoare pe care o citesc, dar nu va fi ultima! Mi-a plăcut mult de tot!
Laurica, ma bucur tare mult ca te-a prins povestea. Iti recomand sa citesti si volumul 2 din seria Laird’s Bride – Nunta de vis, aparut si el la Alma, colectia Iubiri de poevste. De fapt, iti recomand cu drag toate cartile de Garwood. Cel putin pe mine ma relaxeaza, ma binedispune si ma face sa visez la …scotieni 😀
Superba recenzia!!
Mulțumesc mult pentru apreciere și pentru recomandare, Alina. Voi citi și cartea aceasta. Îmi place cum scrie autoarea Julie Garwood și voi profita. Am de unde alege povești care să mă scoată din cotidian :).
Nu am citit cartea. Dar pare spumoasa 😉 . Lecturi dragi in continuare!
E spumoasă, Mirela. E și foarte relaxantă. Mulțumesc!
Se observă că ți-a plăcut 🙂 Te felicit pentru recenzie, Laura locco_smiley_10
Mulțumesc mult, Cosmin! 🙂
mi-a placut mult cartea,felicitari pentru frumoasa recenzie <3 iti recomand seria ,,Clayborne ,, mie mi-a placut mult !
Mulțumesc mult pentru apreciere, Daniela! Mulțumesc și pentru recomamdare! :*
Pare o poveste frumoasă, Laura! Felicitări pentru recenzie!
Mulțumesc mult, Rodica!
laura trebuie sa citesti cartile autoarei ,merita!felicitari pentru prezentare!
Felicitari Laura pentru recenzie.
[…] The Bride – Mireasa îndărătnică 2 The Wedding – O nuntă de […]
[…] să văd cum se încheie povestea. Reîntâlnirea a fost și mai plăcută. Mi-am reamintit tot ce am citit în 2017, dar acum nu o mai puteam lăsa din […]
[…] 1. Mireasă îndărătnică – The Bride […]
3adjunct
Am citit cartea prima oara cam 10 Ani in urma SI mia placut foarte mult dar de atunci tot ma intreb cum a fost cu Mery sora lu Jemie.Stiu ca exista dar nu stiut cum se chiama cartea.Miar placea so cumpar