Moştenirea Scarlatti, de Robert Ludlum-recenzie

Moştenirea Scarlatti

 Robert Ludlum

Titlu original: The Scarlatti Inheritance

Editura: Olimp

Traducere: Doina Constantinescu

Număr pagini:  436

   Robert Ludlum (n. 25 mai 1927 New York City – d. 12 martie 2001 Naples, Florida) a fost un scriitor american specializat în genul thriller. Cele 27 de romane ale sale, care au însumat între 290 şi 500 de milioane de cărţi publicate, au apărut în 33 de limbi şi 40 de ţări. Ludlum a folosit în publicarea cărţilor sale şi pseudonimele Jonathan Ryder şi Michael Shepherd.
    A scris câteva romane în colaborare cu Gayle Lynds şi cu Philip Shelby. Multe dintre cărţile sale au fost ecranizate, cea mai cunoscută fiind Seria Bourne.

  O parte dintre romanele sale: Trilogia lui Bourne: Identitatea lui Bourne (1980), Supremaţia lui Bourne (1986),  Ultimatumul lui Bourne (1990). Testamentul lui Holcfroft, Cercul Matarese, Numărătoare inversă Matarese, Opţiunea Paris, Codul Altman, Conspiraţia Spirală, Decepţia lui Prometeu, Trădarea lui Tristan, Complotul generalilor, Directiva Janson, Drumul spre Omaha – The Road to Omaha, Manuscrisul lui Chancelor, Proiectul Hades, Protocolul Sigma, Ţinutul Magic

   “Elizabeth Wyckham Scarlatti are un plan-un joc disperat, de ultima clipă-destinat să salveze omenirea de bărbatul numit Heinrich Kroeger. Acest extrem de periculos personaj este chiar fiul său. Dacă nu-l va putea opri, el îi va da celui de-al Treilea Reich cea mai puternică armă de pe Pământ.”
    “Armele ei: banii şi puterea. Ţinta ei: cel mai periculos om din lume: Fiul ei.”

   Acţiunea cărţii se petrece în ultimele zile ale anului 1944, către finalul celui de-al Doilea Război Mondial, când fanaticii nazişti pregăteau deja apariţia celui de-al Treilea Reich.

   Heinrich Kroeger, un nazist cu funcţie înaltă în partid, trimite Departamentului de Stat SUA un mesaj. Spune că va da aliaţilor planurile complete ale fortificaţiilor nemţeşti de la Berlin: buncăre subterane, amplasamentul rachetelor, depozite de alimente şi chiar postul de comandă al Fuhrer-ului. Condiţia pusă era că le va da numai maiorului Matthew Canfield şi numai dacă îl aduce la întâlnire pe April Red.
    Sigur că povestea începuse cu foarte mulţi ani în urmă.

  În 1892 Elizabeth Royce Wyckham, fiica de 27 de ani a lui Albert O. Wyckham s-a căsătorit cu Giovanni Merighi Scarlatti, un imigrant sicilian sărac. Până la el cu toate eforturile părinţilor, culminând chiar cu o plimbare prin Europa, Elizabeth refuzase orice partidă.

   Tânărul Scarlatti, un bărbat masiv cu palme mari, trăsături colţuroase tipic italieneşti, dădea impresia unui tip cu multă încredere în sine. Nu avea familie, nu avea o diplomă, dar avea cunoştinţe ample despre utilajele industriale şi prezentase un proiect care reducea costurile de producţie la hârtie cu 16%. Italianul se pricepea la tot felul de improvizaţii, modifica maşini, evitând folosirea mai multor muncitori.
     Dar bătrânul Wyckham îl plătea foarte puţin, profitând fără ruşine de abilităţile lui. Nici Giovanni nu era prost, înţelesese că dacă va rămâne un simplu muncitor nu va realiza nimic. Încearcă singur să se edifice dar Elizabeth îl place şi hotărăşte să-l ajute, conştientă că alături de el va fi partener cu drepturi egale.
     Aşa că împreună îl păcălesc pe Wyckham şi Giovanni ajunge un mare patron, care cu soţia lui, Elizabeth, va fonda un adevărat imperiu: ”imperiul Scarlatti”.

   Părinţii lui Elizabeth mor şi ea hotărăşte să plece din Chicago la New York, unde o puteau lua de la început în societate, mai ales că aveau deja trei fii: Roland de 9 ani, Chancellor Drew de opt şi Ulster Stewart de 7. Ea nu voia ca ei să fie ostracizati de societatea snoabă din Chicago. Aşa că se mută, cumpără un teren pentru a construi o casă în oraş, dar din păcate Giovanni moare subit. La început debusolată Elizabeth îşi revine, doar fusese o femeie puternică, egală soţului ei, şi consolidează în continuare imperiul. Ca un bun comandant ea realizează o organizaţie ca o armată bine instruită şi inteligenţă.

   Şi-a construit o casă impunătoare în oraş, a cumpărat o moşie la Newport, o casă de vacanţă la mare la Oster Bay şi a luat hotărârea să schimbe numele de familie al băieţilor din Scarlatti în Scarlett, estimând că le va fi mai simplu să se adapteze.
    Din păcate cei doi băieţi mai mari nu aveau imaginaţia lui Giovanni sau măcar intuiţia ei în afaceri şi în relaţiile interumane. Iar cel mic Ulster părea a fi o problemă, la început lăudăros, apoi adolescent fiind îşi folosea bogăţia şi situaţia socială cu cruzime şi brutalitate. La Princeton în primul an, Ulster prezenta evidente tendinţe de ostilitate faţă de fraţii lui, de colegi de profesori şi servitori. Era tolerat numai pentru că era fiul mamei sale, dar devenise un monstru răsfăţat.

   Elizabeth încearcă să-l determine să facă ceva cu viaţa lui, să lucreze, dar el devine şi mai periculos luând de bun totul, sigur că are drepturi dar nici o datorie. Trei fii, trei firi total diferite: Roland timid şi maleabil, Chancellor studios şi corect şi Ulster arogant şi periculos.

Pe 6 aprilie 1917 America a intrat în primul război mondial.

      Primul a plecat Roland în Franţa ca locotenent de artilerie, dar a fost ucis în prima zi de război. Ceilalţi doi băieţi au vrut să plece şi ei dar Elizabeth îi cele lui Chancellor să rămână civil, având nevoie de el la firmă. Ulster putea pleca la război.
     Spre mirarea tuturor s-a achitat onorabil de datoriile sale pe front, în special la Meusse-Argonne unde a şi primit o medalie pentru curaj în luptă. Doar că nimeni n-a ştiut că el înscenase totul, nemţii se retrăgeau, plecat în recunoaştere găseşte un tânăr neamţ c-o mitralieră lăsat în urmă, îl omoară apoi trage spre proprii camarazi ca şi cum ar fi fost atacaţi de nemţi.
     Se întoarce la oamenii lui care-l cred un erou, mai ales că nu ştiau că în pădure au tras doar în soldaţi deja morţi. Sub pretextul că-şi răzbună fratele, el îşi trimite plutonul într-o direcţie, el urmând altă cale pe care susţinea că a văzut doi nemţi fugind. Acolo îl întâlneşte însă pe Gregor Strasser, un ofiţer nazist care văzuse toată faza cu omorârea caporalului şi gloanţele trase spre camarazii săi. Pleacă cu neamţul, să-l scoată în linişte la Paris, apoi în Germania, devin prieteni şi aliaţi, neamţul era arogant şi-i ura pe oamenii de rând la fel de mult ca el.

   Strasser se întoarce la familia lui, propunându-i lui Ulster după ce-şi rezolva problemele să i se alăture lui şi oamenilor puternici care deja militau pentru ridicarea după înfrângere şi pentru unificarea elitei Europei. Tot el îi dă lui Ulster ideea să-şi ia un nume german, ca să-l recunoască când îl contactează, aşa că pentru nemţi Ulster va fi Heihrich Kroeger. Se despart şi pleacă fiecare pe drumul lui, dar vor ţine legătura.
     Ulster are planurile lui, ajunge la compania lui ca şi cum s-ar fi strecurat printre inamici şi revine acasă erou. Apoi o ia metodic: îi cere fratelui său să-l ajute să se familiarizeze cu afacerile, îşi caută o soţie de familie bună, pleacă într-o călătorie de nuntă, aparent haotică, revine, dar după naşterea fiului său dispare.
    Sigur că este căutat de toţi, inclusiv de-o agenţie aparţinând Ministerului de Interne, pentru că în drumurile lui haotice, Ulster pusese în practică tot ce aflase şi învăţase la bancă. În prima fază Matthew Canfield e desemnat să-l urmărească, pozând în agent vamal, pentru contrabandă cu alcool, dar jocul lui Ulster era mai mare şi are grijă să dispară orice martor putea duce la el.
    Atunci când dispare, Elizabeth îşi dă seama că au dispărut şi banii din fondul lui principal şi din “visteria” unde banii transformaţi în diamante şi aur erau ca o asigurare–depozit pe ani, şi că şi-a regizat cu mult talent viaţa.

    Canfield ajunge s-o cunoască pe Janet soţia lui Ulster, apoi o salvează pe Elizabeth de la moarte în timp ce ea plecase cu vaporul în Europa să-şi caute fiul şi să vadă la bănci situaţia conturilor.
     Bancherul care o ajutase pe Elizabeth să pună lucrurile la cale este ucis. Ea e atacată pe vapor, dar e salvată de Canfield pe care-l crede iniţial un comis voiajor. Impresionată de el şi aflând cine e cu adevărat Elizabeth îl angajează conştientă că are nevoie de tot ajutorul posibil.
    Ajunşi în Anglia Canfield cu ajutorul lui Derek, un agent englez o duce pe Elizabeth la adăpost şi merge înapoi în America s-o aducă şi pe Janet să-i ajute să poată identifica locurile şi persoanele întâlnite în luna lor de miere. Elizabeth scapă de un nou atentat, apoi toţi trei sunt atacaţi şi aproape ucişi. Ajung la Londra la hotel. În timp ce Canfield şi Janet sunt la un bar un om mascat intră la Elizabeth în cameră şi o ameninţă. Se dovedeşte a fi Ulster devenit un monstru după operaţiile estetice nevindecate. El îi spune că acum este Heinrich Kroeger, că e înconjurat de oameni puternici, că trebuie să-l lase în pace dacă nu îi va ucide pe toţi cei dragi ei, inclusiv pe propriul lui fiu.

   Ulster intrase în rândul membrilor partidului nazist care era hotărât să învie al Doilea Reich şi lucrează la asta. Doar că Ulster nu-şi cunoaşte mama…
    Ea se reîntoarce în state, îşi pune la adăpost familia cu ajutorul lui Canfield, apoi pune la cale un plan şi face totul pentru a-l lasă pe fiul ei fără asociaţi şi chiar la cheremul lor.
    Abia la marea confruntare Canfield îşi dă seama că Ulster este Kroeger. Are loc o luptă şi pare că l-a omorât, dar Strasser, prietenul lui, îl scoate de acolo.

   Coaliţia pe care a vrut-o cu nume mari din industria lumii este dizolvată de Elizabeth, Canfield se căsătoreşte cu Janet şi-l adoptă pe băiat schimbându-i numele după al lui.

Războiul se termină, germanii sunt înfrânţi şi Kroeger apare cu propunerea.

   Dacă vreţi să ştiţi cum a reuşit Elizabeth să-l împiedice pe fiul ei, de ce a apărut Kroeger acum, cine din partid l-a trădat, cine din cei din jurul lui s-a aliat cu americanii, ce vrea cu Canfield şi cu fiul lui citiţi cartea.
    Va asigur că merită. Ca toate cărţile lui Robert Ludlum romanul este alert, plin de acţiune, multe personaje cu diferite caractere, fapte halucinante, convingeri fanatice bazate pe evidente uimitoare şi şocante, uşurinţa de-a înşela, de-a ucide, de-a minţi în numele umanităţii.
     La fel ca şi la celelalte romane ale lui Ludlum, citind ai impresia că vezi un film tulburător şi şocant care-ţi întăreşte din nou convingerea că trecutul poate marca viitorul.

Cartea Moştenirea Scarlatti de Robert Ludlum o găsiţi pe targulcartii.ro

Recenzii cărţi