O lume prea mică – Editura Lebăda Neagră – recenzie

Titlu: O lume prea mică
Autor: Adrian Petru Stepan, Bogdan Piticariu, Geo Moisi, Mugur Ioniță, Patricia Lidia
Editura Lebăda Neagră
Colecție: Blue Spot
Data apariției: Februarie 2026
Nr. pagini: 270

  “Acest volum colectiv este o invitație la introspecție și descoperire. Autorii au fost provocați să scrie o poveste reprezentativă pentru generația lor, privită prin filtrul orei de aur, acel moment al zilei când lumina devine seducătoare, iar speranța pare să învingă orice umbră. Rezultatul este o colecție de fragmente de viață intense, uneori dureroase, alteori luminoase, care explorează umanitatea în toată complexitatea ei.
Această nu este o carte cuminte. Este o carte despre lucruri care s-au întâmplat cu adevărat: visuri care au trecut prea repede, alegeri care au durut, momente care au schimbat destine și speranțe ce refuză să dispară. Poveștile din acest volum vin de la scriitori de vârste diferite, dar se întâlnesc într-un singur punct: nevoia de a spune ce a contat pentru fiecare generație. Unele texte sunt luminoase, altele incomode, câteva chiar greu de dus. În paginile acestea nu vei găsi lecții și nici răspunsuri. Vei găsi întrebări, fragmente de viață și aventuri. Deschide cartea! Cu siguranță una dintre poveștile ei seamănă cu a ta mai mult decât îți poți imagina. – Adrian Petru Stepan, scriitor

  Colectiv de autori: Paula Aldescu, Adrian Petru Stepan, Tudor Crețu, Liviu Galasiu, Mugur Ioniță, Geo Moisi, Goran Mrakić, Bogdan Munteanu, Corina Ozon, Patricia Lidia, Bogdan Piticariu, Diana Radovan, Alexandra Samoilă, George Schimmerling, Andreea Sepi, Beatris Serediuc, Claudia Tănăsescu, Daniel Timariu, Cristian Vicol.”

  După trei ani de “Să ciTimișoara” membrii grupului au decis publicarea unui volum de proză colectiv. Inițial “Să ciTimișoara” însemna ideea de-a reuni scriitorii și cititorii lor, în diferite locuri semnificative pentru istoria orașului. Pe lângă discuții, poezii, fragmente de romane sau povestiri cititorii au aflat și lucruri noi despre istoria orașului, a clădirilor, a locuitorilor lui. Apoi a urmat o perioadă de “cernere” a poveștilor și autorilor lor, și acest volum care sunt sigură va fi urmat de altele, pentru că sunt mulți scriitori, multe voci care au ceva de spus.

  Autorii au trăit în epoci diferite conform vârstei lor, au perceput timpurile și schimbările fiecare în felul lui, dar tema “golden hour” i-a făcut să şlefuiască asperităţile, să scrie povești unele mai dure, altele mai “dulcege”, dar toate pline de melancolia amintirilor și înțelegerilor dintr-un anumit moment.

  Volumul cuprinde 19 povești , fiecare filtrate prin modul de-a simți, de-a gândi, de-a înțelege al autorului.
Unii au vorbit despre mentalități, tabuuri, obiceiuri din vremuri trecute, alții despre cum au perceput familia, viața, școala, atunci sau acum, au scris despre relația de cuplu, primele iubiri, orientări sexuale acceptate sau nu, despre abuzuri în familie (înțelese și acceptate în mare parte în anii trecuți), dar și despre mici răzvrătiri, curajul de-a merge mai departe și speranța că lucrurile se vor schimba.

  Până la urmă poveștile mai dure, chiar mai dureroase, șocante uneori, dar trecute prin filtrul trecerii în vârstă, apar ușor șlefuite și pline de nostalgie.

  Rânduielile din propriile familii (ca în Ceștile din vitrină), sau cartier (Strada Frunzei), personaje puternice ale Timișoarei (Romică, Vișniec și nevasta mea sau Bădăranii lui Mihai), dorința de-a pleca din țară pentru a trăi mai bine, își găsesc cronicarul.

  Amintirile despre șoimii patriei, pionieri, schimbarea tabloului emblematic al epocii trecute cu icoane, oscilația adolescenților între biserică și rock, înțelegerea muncii făcute de asistente în casele de bătrâni, dar mai ales primele iubiri, unele petrecute în locuri idilice, altele în lumina internetului, toate te binedispun, deși lasă în urmă multe gânduri nostalgice.

  Era să uit de articolele cu referiri importante: eclipsa de soare din 1999 cu temerile, superstițiile și explicațiile ei, cele despre realizări importante (Cinci minute de glorie) și mai ales despre ultima mineriadă.

  Nu vă voi spune mai multe, vă las să descoperiți singuri poveștile, să-i cunoașteți pe autori și gândurile lor, să le savurați amintirile.

 La finalul volumului găsiți numele tuturor autorilor și al poveștilor lor. Mie mi-au plăcut mult toate amintirile orei de aur, am rememorat propriile întâmplări și percepții asupra vremurilor.

  Autorilor le spun că-i așteptăm cu noi povești, iar vouă cititorilor lectură plăcută!

  Felicitări tuturor pentru un volum interesant și bine realizat!