Primele vise literare pe anul acesta!
Primele vise literare pe anul acesta!
Credeați că ați scăpat? Nu, nicio șansă! A durat un pic mai mult, dar primele vise literare pe anul acesta sunt aici!
Sirius Black în „Coșul lui Gicu”
Că sunt mega-obsedată de anumite subiecte, printre care Harry Potter, nu este un secret pentru nimeni. De curând, am visat că Sirius Black se ascundea în coșul vecinului meu! Vecinul meu a murit și acum locuiește altcineva acolo, dar pentru cei care suntem de mult în cartier, a rămas numele de pe vremuri, de când eram mică: „La Gicu, coșul lui Gicu”. În vis, îl și văzusem pe Sirius acolo, era o încăpere micuță, ca oricare alta. – Sorina
În arestul Poliției
Cred că mă uit la prea multe seriale polițiste. De curând, am descoperit unul nou, franțuzesc, „Candice Renoir”. În paralel, am reluat „Profilage”, alt serial polițist franțuzesc. Ce visez eu: mergeam cu mașina, fiind la volan. Să conduc este coșmarul vieții mele, am încercat să „dau de carnet”, cum se spune, dar nu este de mine, așa că am renunțat. În fine, eram la volan și… am lovit un polițist. Ciudat că nu l-am lovit cu mașina, parcă stăteam pe loc, parcă nici măcar nu eram în mașină, nu mai țin minte. Știu, sună aiurea, nu înțelegeți nimic, nici eu, dar ce vreți, e vis!
Mă trezesc în secția de Poliție, unde mi se spune că… sunt arestată! În zadar le spuneam eu că n-am vrut să-l lovesc pe om, mi se tot repeta că până când nu se lămurește situația, rămân arestată în ziua aceea.
Culmea, mai era și ziua mea, iar acasă aveam petrecere. Le tot spuneam: „Domne, e ziua mea, nu pot să stau aici, mă așteaptă lumea la petrecere!”. De fapt nu era chiar atunci ziua mea, atunci mă serbam și mă gândeam că se vor uita pe acte și vor crede că am mințit. Le-am cerut să dau un telefon, nici asta nu mă lăsau. Mă gândeam să sun o cunoștință de specialitate, să mă ajute.
Atunci mi-a venit o idee: o să țip, o să fac în tot felul, până când nu mai suportă și mă lasă să plec! Țignal am și vorba lui Amza Pellea în „Nea Mărin Miliardar”, aș putea fi angajată sirenă în port :))). Așa că sigur o s-o ia razna cu toții dacă mă pun eu pe țipat :))).
Dar m-am trezit și n-am mai apucat…
Partea interesantă e că a doua zi am primit un telefon de la acea cunoștință la care mă gândisem în vis… De menționat că nu vorbim des, nici nu mă căuta pe mine, de fapt, așa că mi s-a părut destul de ciudată coincidența. Cum de a sunat fix în acea zi, după ce mi-a apărut în vis, chiar și numai în gând? – Sorina
Romanian Apocalypse
Era noapte și eram pe o cărare din satul bunicilor mei. Ceva dramatic se întâmplase cu omenirea și rămăsesem, în urma dezastrelor, doar câțiva supraviețuitori. Aveam de trecut prin niște teste ca să devenim oficial locuitorii unui nou oraș. Unul din teste era acela de a recunoaște personajul. Lângă mine, a apărut un bărbat care lua rapid alte și alte fețe și îmi spunea diverse replici din cărți. Am recunoscut toate personajele, până la ultima probă… când replica a fost: „Eu sunt sufletul tău pereche”. Nu-mi aminteam niciun personaj care să fi rostit așa o replică… așa că eram foarte dezamăgită că va trebui să mor și nu voi avea șansa de a locui în noul oraș, al noii lumi. Atunci, bărbatul s-a transformat într-un fel de cadavru ambulant și mi-a spus că aceea nu era o replică din nicio carte, ci era ceea ce simțea el pentru mine.
Eu am început să fug, iar el alerga după mine, strigând că el este sufletul meu pereche și că mă caută de secole. Alergând, am observat că nu era un singur bărbat ca acela, ci erau mii de bărbați care semănau cu niște cadavre. Unii strigau la mine că sunt niște personaje mai vechi… că n-am înțeles nimic când am citit poveștile lor…
În sfârșit, după ce am alergat pe cărări înguste (unde din când în când mai apărea câte un personaj nemulțumit), am găsit ceea ce eu credeam că e un refugiu – o bancă. M-am așezat și deodată a apărut pe cer o lună superbă. Pe banca din fața mea am văzut o carte albastră. M-am întins să o iau, dar atunci, din spatele meu s-au ivit din nou bărbații-cadavre și șocul a fost atât de mare încât m-am trezit.
Dimineață, am avut o mare surpriză să constat că soțul meu mi-a cumpărat o agendă albastră (superbă) care semăna perfect cu cartea din vis. – Rodica
Surse foto: Cinema Blend, arhivă personală
Astea nu mai vise literare, ci adevarate thrillere si distopii cu zombii. 😀 Cu un pic de organizare rationala, ar iesi niste filme super din ele! 😀
Da… am putea aspira chiar la un Oscar! :)))
Sa stii :)) Am inceput sa regizez filme in somn :)))
Unele sunt de-a dreptul thriller, mai ales cele visate de Sorina! Eu mai am și coșmaruri…
E, si eu am cosmaruri, cine n-are? Doar ca nu sunt literare.
Niște vise surprinzătoare, ca întotdeauna 🙂
Daca as visa si eu ceva logic sau macar incitant, sigur as fi langa voi cu impresii, dar asa ma delectez cu ceea ce faceti noaptea. Fetelor, dar aveti activitate, nu gluma.
Mili, te așteptăm să ne împărtășești și tu visele tale… chiar dacă ți se pare că nu sunt logice. Visele nu trebuie să fie logice… La ale mele, rareori le găsesc o logică:))))
Pai nici eu nu visez logic :)) Ti se pare logic ce visez eu? :))) Barem la unul din vise nici nu stiam cum am lovit politistul :)))
Vise si iar vise….in fiecare seara visez cate ceva !!
Sunteti fantastice, fetelor !
Eu nu visez !!!!!! Foarte faine vise
Ei, sigur ca visezi, toti visam. Doar ca nu tii minte.
Sorina, de aia mă trezesc asa obosita?
Cine știe cât alerg în somn 🙂
D-aia sau poate ca nu dormi suficient.