Seria Destine la limită de Katie McGarry

Seria Destine la limită de Katie McGarry – puterea destinului

  Seria Destine la limită ne spulberă gândurile și se joacă cu emoțiile. Povești profunde, personajele chinuite de propriile sentimente și lupta interioară ne conferă o altă viziune a vieții. 

 1. Destine la limită – Pushing the Limits (2012) – Editura Epica

Destine la limită de Katie McGarry-Pushing the Limits

  Destine la limită este genul de carte care este imposibil să nu te pună pe gânduri. Titlul vorbeşte de la sine, dar dincolo de cuvinte se ascunde povestea a doi adolescenţi care au avut parte de cumpăna vieţii lor şi din două persoane normale, populare, pline de viaţă au devenit doi … neadaptaţi.

Nominalizată la categoria CEA MAI BUNĂ CARTE PENTRU YOUNG ADULT ȘI NEW ADULT a anului 2012, pe GOODREADS.

ATÂT DE DIFERIȚI UNUL FAȚĂ DE CELĂLALT… ŞI TOTUŞI, ATÂT DE POTRIVIŢI

  Nimeni nu ştie ce s-a întâmplat în seara în care Echo Emerson s-a transformat, dintr-o fată populară, cu un iubit sportiv, râvnit de multe dintre colegele ei, în bârfita paria cu cicatrice „monstruoase” pe braţe. Nici măcar Echo nu-şi poate aminti întregul adevăr despre seara aceea oribilă. Tot ceea ce ştie este că vrea ca totul să revină la normal. Seria Destine la limită – Katie McGarry 

  Dar când Noah Hutchins, singuraticul teribil de sexy, îmbrăcat cu geaca lui neagră din piele, obişnuit să se folosească de fete, pătrunde exploziv în viaţa ei, cu o atitudine de dur, însă şi cu o surprinzătoare capacitate de înţelegere, lumea lui Echo se schimbă într-un fel pe care ea nu şi l-ar fi putut închipui vreodată. Normal ar fi ca ei doi să nu aibă nimic în comun. Iar cu secretele apăsătoare ale fiecăruia, să fie împreună pare, în mare măsură, imposibil. Seria Destine la limită – Katie McGarry 

  Numai că, la răscrucea destinelor lor, normalitatea capătă alte valenţe, şi nebuneasca atracţie dintre ei refuză să dispară. Iar Echo se vede nevoită să se întrebe până unde ar putea forţa limitele, şi cât ar fi dispusă să rişte pentru singurul băiat capabil s-o înveţe cum să iubească din nou.

„Un roman încărcat de amintiri întunecate, secrete ascunse și scene fierbinți… narațiunea plină de suspans, conflictele pline de dramatism, dar și personajele cu vieți trăite la limita tragicului vor ține cititorii captivi în poveste. – Publishers Weekly Seria Destine la limită – Katie McGarry 

  O poveste de dragoste pe muchie de cuţit, care te absoarbe şi nu-ţi mai dă drumul. — Gena Showalter, autoarea seriei Intertwined, bestseller New York Times Seria Destine la limită – Katie McGarry 

  Destine la limită – O carte fascinantă şi emoţionantă!  Simone Elkeles, autoare de romane bestseller New York Times

Un scaun din rând cu al meu s-a mişcat şi mi-a lăsat gura apă de la aroma de chifle calde cu scorţişoară care m-a învăluit. Am tras cu ochiul şi am remarcat un păr roşu, mătăsos, creţ. O cunoşteam. Echo Emerson. Nu se zărea pe nicăieri vreo chiflă cu scorţişoară, dar al naibii să fiu dacă ea nu mirosea a aşa ceva. Eram la mai multe dintre materiile principale împreună, iar în ultimul semestru avuseserăm şi o oră de activităţi la alegere comună. Nu ştiam prea multe despre ea, decât că e retrasă, că e inteligentă, e roşcată şi are ţâţe mari. Poartă cămăşi largi, cu mâneci lungi, atârnându-i de pe umeri şi pe dedesubt, bluze fără mâneci, care dezvăluie exact cât să te facă să dai frâu liber fanteziei. Ca de obicei, privea drept înainte, de parcă eu nici n-aş fi existat. Ce naiba, probabil că în mintea ei nici nu existam. Persoanele ca Echo Emerson mă scoteau din pepeni.

— Unde crezi că pleci?

— Doar ţi-am spus, la muncă. Te crezusem inteligentă. Nu mai cunoscusem niciodată pe altcineva cu care să mi se pară atât de amuzant să fac pe nebunul.

— Bine. Şi-atunci, când o să facem şedinţa asta? Mi-am trântit cărţile pe porcăria pe care o numesc maşină, făcând să sară rugina din ea.

— N-o facem. Hai să ne înţelegem. Tu îi spui doamnei Collins că ne întâlnim după şcoală în câte zile vrei, aduni oricâte ore de voluntariat pentru oricare cerculeţ ţi-ar trebui şi eu confirm tot ce spui. Aşa, nu mai sunt nevoit să mă întâlnesc cu tine şi nici tu nu mai eşti nevoită să mă vezi. Eu îmi continui viaţa mea damblagită şi tu poţi să te duci acasă şi să te joci cu prietenele îmbrăcându-vă cu rochiile mamelor. Facem târgul? Echo a tresărit şi s-a dat cu un pas înapoi, de parcă i-aş fi tras o palmă. Numai că a nimerit peste un petic de gheaţă şi şi-a pierdut echilibrul. Mâna mea dreaptă s-a repezit şi i-a prins încheietura înainte ca trupul să se poată lovi de sol. Am ţinut-o până când şi-a recăpătat echilibrul, folosindu-se de portbagajul maşinii mele. Obrajii albi i s-au îmbujorat, poate de stânjeneală, poate de frig. Oricare ar fi fost cauza, mi s-a părut ceva amuzant. Dar, înainte să mă pot distra pe seama ei, am văzut-o făcând ochii mari şi privind încheietura de care o ţineam eu.

<

p style=”text-align: justify;”>

Echo a mângâiat uşor cuvintele caligrafiate pe pagină.

— Îmi lipseşte. A murit acum doi ani în Afganistan, mi-a spus, strângând cartea în mână de parcă ar fi fost o plută de salvare. A… ştii… o bombă artizanală…

— Îmi pare rău, am zis. Rostisem cuvintele astea faţă de ea astăzi de mai multe ori decât în ultimii doi ani şi jumătate. Pentru fratele tău, am adăugat.

— Mersi, mi-a răspuns cu o voce fără viaţă.

— Nu se ameliorează, i-am zis. Durerea. Rănile se cicatrizează şi nu simţi mereu că te sfârtecă o lamă de cuţit. Numai că, atunci când te aştepţi mai puţin, durerea reapare fulgerător, ca să-ţi aducă aminte că nu vei mai fi niciodată aşa cum ai fost. De ce-i spuneam ei asta, nu ştiam. Poate că era prima persoană capabilă să mă înţeleagă din câte cunoscusem după ce-mi muriseră părinţii. Am fixat cu privirea pulsaţiile tuburilor fluorescente fixate de tavan. Aprins. Stins. Aprins. Stins. Ce bine ar fi dacă aş putea sămi găsesc întrerupătorul pentru durerea mea… O atingere caldă m-a furnicat, trântindu-mă înapoi, cu picioarele pe pământ. Sau, poate, trimiţându-mă direct în rai. Ori aşa, ori altminteri, e clar că m-a tras afară din iad. Unghiile roz ale lui Echo îmi dezmierdau dosul palmei.

— Tu pe cine ai pierdut?

— Părinţii.

— De când ţi s-a pus pata pe ea, frate? l-am întrebat pe Isaiah. Isaiah şi-a lăsat capul în spate, rezemându-l de perete.

— De ceva timp. Mi-a fost al naibii de frică să-i spun, dar acum… Nu pot s-o mai las să umble cu tipi care se folosesc de ea, sau să fiu doar spectator când se duce la maică-sa fiindcă are nevoie să se simtă iubită. Ce să fac, frate?

— Nu întrebi pe cine trebuie, am răspuns. În definitiv, ce ştiu eu despre dragoste? Tot ce ştiam era că nu pot să mi-o scot din minte pe Echo Emerson. Fără îndoială, o doream. Nu puteam să-mi dezbar mintea de imaginile cu trupul lui Echo, zvârcolindu-se de plăcere sub al meu. De vocea ei de sirenă, şoptindu-mi numele. Numai că ea mă atrăgea nu numai din punct de vedere fizic. Îi adoram zâmbetul, lumina care-i apărea în ochi când râdea şi al naibii să fiu dacă ea n-o să ajungă cu mine. 

 2. Îndrăzneşte să iubeşti – Dare You To (2013) – Editura Epica

Indrazneste sa iubesti de Katie McGarry-Editura Epica

De îndată ce am terminat de citit cartea Îndrăznește să iubești am simțit nevoia să mă adun, sentimentele care mi le-a stârnit, furia și nefericirea personajelor principale provocate de părinții lor m-au revoltat. Din păcate unii oameni nu merită să se bucure de statutul de părinte. Se știe că este ceva sfânt să poți da naștere unui copil, să-l iubești și să-l protejezi cât mai mult timp, dar sunt atât de multe excepții de la aceste mici privilegii încât foarte mulți nu ajung să cunoască dragostea, sunt abandonați sau nevoiți să se maturizeze rapid. Seria Destine la limită – Katie McGarry 

Vol. al II-lea din seria Destine la limită

„TE PROVOC…”

Seria Destine la limită – Katie McGarry 

  Dac-ar ști cineva adevărul despre viața pe care o duce acasă Beth Risk, mama ei ar fi trimisă la închisoare, iar Beth, adolescenta de șaptesprezece ani, cine știe unde. Așa că ea își protejează mama cu orice preț. Până în ziua în care unchiul ei își face brusc apariția, forțând-o pe Beth să aleagă între libertatea mamei și propria fericire. Așa se întâmplă că Beth se pomenește locuind împreună cu o mătușă care n-o vrea și frecventând o școală care n-o înțelege. Deloc. Cu excepția unui băiat care n-ar trebui s-o înțeleagă, și totuși… Seria Destine la limită – Katie McGarry 

   Ryan Stone e băiatul de aur al orașului, un jucător de baseball vedetă… cu secrete pe care nu le poate destăinui oricui. Nici măcar prietenilor cu care împarte totul, inclusiv permanentele provocări spre fapte nebunești. Iar cea mai nebunească dintre toate? S-o invite la o ieșire împreună pe skaterița care nici că putea să fie mai puțin interesată de el. Seria Destine la limită – Katie McGarry 

   Dar ceea ce debutează ca o provocare ajunge să fie o atracție intensă la care nu se așteptau nici Ryan, nici Beth. Dintr-odată, băiatul cu imagine impecabilă își riscă împlinirea visurilor — și viața — pentru fata pe care o iubește, iar fata care nu lasă pe nimeni să se apropie prea mult se provoacă pe ea însăși să vrea totul… Seria Destine la limită – Katie McGarry 

Locul al doilea nu mă interesează. Niciodată nu m-a interesat. Niciodată nu mă va interesa. Nu e pentru unul care vrea să joace în liga de elită. Şi, prin prisma filosofiei mele personale, momentul de faţă e naşpa. Cel mai bun prieten al meu e la câteva secunde distanţă de a obţine numărul de telefon al tipei care lucrează la tejghea în Taco Bell, reuşită care-l plasează în fruntea clasamentului. Ceea ce a început ca o simplă provocare s-a transformat într-un joc de-o seară întreagă. Mai întâi, Chris m-a provocat să-i cer fetei care stătea la rând la cinematograf numărul ei. Pe urmă, l-am provocat eu să-i ceară numărul fetei de la sala de antrenament pentru baseball. Şi, pe cât se adunau reuşitele, pe atât jocul îşi lua mai mult avânt. Ghinionul meu, Chris are un zâmbet care topeşte inimile tuturor fetelor, chiar şi ale celor care au parteneri. Detest să pierd.

Nimic nu e mai bun decât senzaţia de plutire. Imponderabilitatea într-o atmosferă caldă. Caldă ca o pătură scoasă din uscător. Căldura unei mâini puternice pe faţa mea, trecându-mi prin păr. Măcar dacă viaţa ar putea fi aşa… pentru totdeauna. Aş putea sta pentru totdeauna aici, în subsolul casei mătuşii mele. Numai pereţi peste tot. Fără ferestre. Exteriorul rămas exterior. Oamenii pe care-i iubesc, în interior. Noah: cu părul lui care-i ascunde ochii, împiedicând lumea să-i zărească sufletul. Isaiah: un braţ întreg cu superbe tatuaje care-i înfricoşează pe cei normali şi-i ademenesc pe cei liberi. Eu: poetă în mintea mea, când sunt euforică. Eu am venit în casa asta pentru siguranţă. Ei, din cauză că sistemul social de adopţie a ajuns în criză de cămine. Am rămas aici pentru că suntem piese răzleţe din jocuri de puzzle diferite, sătui să nu ne găsim locul niciodată. Acum un an, Isaiah şi Noah au cumpărat canapeaua, salteaua dublă şi televizorul, de la Goodwill. Porcării lepădate de cineva. Cărându-le pe scară în adâncul pământului, au făcut astfel încât să avem un cămin. Mi-au dăruit o familie.

Acum zece minute, am ieşit de la antrenament şi am văzut că ea nu mai e. Cât timp am stat acolo, pierzându-mi minţile, încercând să hotărăsc ce e de făcut, Beth a plecat să se distreze cu prietenii ei. Am intrat în panică, întrebându-mă dacă n-ar fi cazul să-l sun pe Scott, sau poliţia, sau pe tata. Mi-am imaginat supărarea lui Scott şi m-am gândit cât de furios o să fie tata când o să afle că am pierdut-o pe nepoata eroului nostru local. Dar, cel mai mult, mi-am făcut griji pentru Beth. M-am rugat să nu fie cumva vătămată sau speriată. Iar acum mă simt ca un neghiob. De câteva minute, maşina lor s-a oprit în apropiere, iar acum Beth se ceartă cu excesiv de tatuatul punker pe care l-am mai văzut şi cu altă ocazie. Nu îndrăznesc să-mi clintesc un muşchi, fiindcă mă îngrozeşte gândul că aş fi în stare să-i smulg lui Beth fiecare fir de păr negru de pe cap. Postându-mă cu fermitate lângă jeep-ul meu, privesc cum Beth şi prietenul ei punker îşi continuă discuţia lor înfierbântată. Beth m-a jucat pe degete aşa cum n-am mai păţit-o în viaţa mea. Am comis o greşeală teribilă. M-am străduit să-mi placă Beth. Dă-o naibii. N-are decât să-şi ducă viaţa de râpă. În definitiv, a fost de acord să meargă cu mine la petrecerea de vineri. Deci, am câştigat pariul. Provocarea a fost onorată. Beth o rupe la fugă de lângă porcăria aia de maşină.

– Beth! strigă Tatuatul, apucând-o de o gaică a pantalonilor! Tu nu pleci. Nu așa. Tresar, dar mă silesc să rămân nemişcat. Ea îl preferă pe individul ăsta. M-a lăsat pe mine ca să fie cu el.

– Atunci, ţine-ţi promisiunea pe care mi-ai făcut-o, Isaiah. Ia-mă. În seara asta!

– Ce-ai zice, Ryan, dacă ţi-aş spune că n-am vrut să fiu singură? Degetele lui îmi lunecă spre şold şi palma caldă îmi apucă rotunjimea taliei, apropiindu-mă, pe mine şi trupul meu, încetul cu încetul, de paradis.

– Aş zice că nici eu nu vreau să fiu singur.

 3. Cu el pentru totdeauna – Crash Into You (2013) – Editura Epica

CU EL PENTRU TOTDEAUNA de Katie McGarry-Editura Epica

   Citind Cu el pentru totdeauna simţi că evadezi, ieşi din lumea normală şi te transformi într-un spectator. Admiri pe cei din jur şi pe măsură ce înaintezi îţi dai seama de anumite lucruri, ai emoţii, te bucuri şi te întristezi în acelaşi timp. Măcar o dată în viaţă ai trăit ca şi mine, cel puţin o clipă de dezamăgire, dar după ce termini astfel de carte, te vei simţi jenat să afirmi că problemele tale personale ar putut fi ceva demn de menţionat. M-au impresionat personajele, viaţa lor, legăturile care s-au prins de-a lungul timpului, deşi unii nici erau fraţi de sânge.  Seria Destine la limită – Katie McGarry 

  Apreciata autoare Katie McGarry revine cu un nou roman exploziv, despre o fată bună, dar cu porniri temerare, un șmecher de cartier care nu are nimic de pierdut și o poveste de dragoste fulminantă.

  Fată de zece pe linie, haine de la casele de modă și o viață perfectă: asta așteaptă lumea să fie Rachel. Doar că eleva în penultimul an al unui liceu particular păstrează secrete față de părinții ei bogați și față de frații ei exagerat de autoritari… Iar acum tocmai adaugă încă două pe listă. Unul constă în participarea, cu Mustangul ei GT, la curse ilegale de mașini. Iar celălalt… e Isaiah Walker, un tip de șaptesprezece ani cu care ea nici măcar n-ar trebui să stea de vorbă. Numai că băiatul crescut sub tutelă, plin de tatuaje și ochi cenușii pătrunzători, o salvează dintr-o situație delicată, iar ea nu și-l mai poate scoate din minte.

  Isaiah are, și el, secrete. Legate de locuința lui și de adevăratele sentimente pentru Rachel. Ultimul lucru care i-ar trebui ar fi să se încâlcească într-o relație cu o fată bogată, dornică să cutreiere prin zone dubioase doar de amorul artei… indiferent de cât de îngerească i-ar fi înfățișarea.

   Dar atunci când pasiunea lor comună pentru cursele de mașini ajunge să le pună viețile în pericol, au la dispoziție șase săptămâni ca să găsească o ieșire. Șase săptămâni în care să descopere până unde ar fi dispuși să meargă ca să se salveze unul pe celălalt. Seria Destine la limită – Katie McGarry 

Unsprezece ani, două luni, şapte zile.
Atunci a fost ultima dată când am avut de-a face cu o rudă de sânge.
Cu degetele de la mâna stângă bat în volan şi cu dreapta ţin schimbătorul de viteze. Abia mă pot abţine să bag în viteză, să apăs cu putere acceleraţia şi să dispar din parcarea asta sumbră.
Mă forţez să descleştez degetele înţepenite pe schimbătorul de viteze. Muzica ar putea să-mi domolească tensiunea, însă başii vibrează în difuzoare într-un fel care ar putea atrage atenţia asupra maşinii mele, ascunsă în parcarea rezervată angajaţilor. De aici, pot să urmăresc cum intră şi cum ies vizitatorii în şi din clădirea serviciilor sociale.
Acum nouăzeci de minute, mama mea a intrat în imobil. Acum, simt nevoia s-o văd ieşind. Cu fiecare gură de aer rece inspirat, dorinţa presantă de a pleca îmi sporeşte, dar în acelaşi timp, ard de dorinţă să o revăd.

Concentrându-mi atenţia asupra luminii roşii a semaforului, trec în viteza întâi şi-mi las talpa să plutească deasupra pedalei de acceleraţie. Viteză. După asta tânjesc. Pot să-mi alung sentimentele gonind. Culoarea semaforului se schimbă. Iau piciorul de pe ambreiaj şi-mi izbesc spinarea de spătarul scaunului, în timp ce-mi trântesc piciorul pe acceleraţie.
E, oare, posibil, să goneşti mai repede decât amintirile?

Fratelui meu îi place să-mi amintească permanent de faptul că pasiunea mea pentru condusul noaptea târziu era ilegală, din moment ce aveam un permis de conducere provizoriu. Şi Ethan are dreptate: ador să conduc, iar acum am un permis cu drepturi depline. Singurele situaţii în care aş putea fi prinsă că am încălcat ora limită de sosire acasă ar fi ori dacă Ethan m-ar da de gol, ori dacă aş pleca înainte de a-mi ţine discursul. Oricare dintre aceste două variante ar însemna consemnarea în casă pe vecie.

Celălalt, tipul căruia ei îi spun Isaiah, nu mă sperie, cu toate că ar trebui. Braţele îi sunt pline de tatuaje şi câte două belciuge din argint îi atârnă de fiecare ureche. Îl văd întorcându-se spre mine de lângă un Mustang negru şi ţintuindu-mă cu privirea. Îmi aduce în minte imaginea unei variante din liceu a lui Kyle, prieten cu Gavin şi membru al trupelor de elită ale infanteriei uşoare americane. Mă rog, dacă lăsăm deoparte cerceii. Isaiah are aceeaşi construcţie solidă, colţuroasă, cu părul închis la culoare, tuns cu maşina aproape la piele şi o umbră de barbă conturându-i maxilarul. E un pachet de muşchi, ca un jaguar. Dar ceea ce-mi place la el sunt ochii. Au o privire serioasă. Prea serioasă. Şi sunt cenuşii. Cenuşii şi hipnotici. N-ar trebui să-l privesc în ochi, fiindcă el n-are nicio jenă sămi susţină privirea. Nu-mi place când oamenii îşi concentrează atenţia asupra mea şi detest mai ales când mă fixează cu privirea cei pe care nu-i cunosc. Isaiah vine lângă mine şi inima mi se poticneşte din bătaie. De regulă, băieţii nu stau atât de aproape de mine. Niciodată.

Isaiah îmi ocoleşte maşina şi demarează în direcţia din care venise. Pornesc în mare viteză şi fac tot posibilul ca să manevrez cu mâinile şi picioarele care nu mai vor să răspundă la comenzi. Acul vitezometrului urcă, în strădania mea de a nu rămâne de căruţă.

Poliția.

Aerul mi se poticneşte în plămâni şi în gât, făcându-mă să mă sufoc. Fraţii mei or să mă asasineze. Să mă omoare. Să mă răstignească. Şi să nu-mi ierte niciodată boacăna asta. Mâna îmi alunecă de pe schimbătorul de viteze şi-mi apasă stomacul mistuit de greaţă.

Tata o să-mi ia maşina. Copilaşul meu. Nu mi-ar fi cumpărat-o în ruptul capului dac-ar fi ştiut că sunt dependentă de viteză.

Cât despre mama…

Cum să-i explic eu toate astea? De ce nu sunt acasă la o oră atât de târzie? De ce sunt la periferia oraşului? De ce particip la curse ilegale? Sau, încă şi mai rău, cum să-i explic de ce-am vrut să particip la curse ilegale? 

— Vreau să te sărut, zice Isaiah. Un val de groază şi de tulburare îmi inundă corpul.

— Isaiah, eu… niciodată…

— Nu-i nimic. Of, Doamne, cât de misterioasă îi sună vocea, şi cât de lină, şi cât de hipnotică! Iau o gură de aer şi-mi mişc, cu o oarecare stângăcie, capul, ca să-şi dea seama că e ceea ce vreau.

— Eu ce să fac? Adică, nu ştiu cum să… Dar el nu mă lasă să-mi termin vorba. Îşi înclină alene, dar cu hotărâre, capul, în timp ce mă priveşte în ochi. Întregul corp îmi zbârnâie şi o senzaţie difuză îmi umple mintea, îngreunându-mi concentrarea. Deschid gura, apoi o închid. Iar în timp ce el se apleacă, lent, îmi trec repede limba peste buzele uscate. 

 4. Mai puternici împreună – Take Me On (2014) – Editura Epica

Mai puternici impreuna

  Cartea Mai puternici împreună poate fi citită de adolescenții de 14, 15 ani fără probleme, nu conține scene fierbinți, doar atât cât să scoată în evidență iubirea adolescentină. Din punct de vedere psihologic mi-a plăcut cum l-a conturat pe West, când o veți citi veți înțelege la ce mă refer. – Daiana Roxy Dia

   Haley, campioană națională la kickboxing, renunță la pasiunea ei pentru artele marțiale mixte în urmă unei întâmplări dureroase. Iubitul ei de la acea vreme a lovit-o, dar ea nu vrea să spună nimănui, de teamă că familia ei va luă măsuri. Așa că decide să stea departe de ringul de box și de băieții cărora le place luptă. Dar într-o seară este atacată de doi tineri drogați. Seria Destine la limită – Katie McGarry 

   Totuși, nu ea încasează loviturile, ci un băiat de vârstă ei, complet necunoscut, care se aruncă în luptă pentru a o apăra. Numele lui e West. Câteva zile mai târziu, ea îl reîntâlnește la liceu, iar neplăcerile nu se lasă așteptate: stârnit de ură, fostul iubit al lui Haley, Matt, caută un mijloc radical de a se debarasa de acest rival. Îi lansează o provocare: peste două luni, să se întâlnească pentru o luptă în ringul de box.

   Haley e îngrozită, știe că împotrivă lui Matt, membru al echipei de box thailandez, West n-are nicio șansa. Așa că decide să-l antreneze pe West Young, un băiat infatuat și impulsiv, întruchiparea a tot ceea ce ea și-a promis c-o să evite. Seria Destine la limită – Katie McGarry 

   West îi ascunde însă un mare secret: cine este el cu adevărat. Pentru el, Haley este șansa de a se mântui, așa că se încăpățânează să o ajute, să lupte pentru ea. Știe că nu-și poate schimbă trecutul, dar poate va reuși să schimbe viitorul lui Haley

,,Dau să mă ridic, dar mama mă lovește cu palmă peste genunchi.

– Nu pleci nicăieri. Ea se întoarce cu fața spre tata și zbiară:

– Nu pleacă nicăieri. Mi-am îngropat un copil și aproape că l-am îngropat și pe-al doilea. N-am de gând să-l pierd și pe al treilea din cauza mândriei tale idioate.”

 5. Chasing Impossible (2016)

Pushing the Limits Series

SERII CĂRŢI

Verifică disponibilitatea cărţilor în librăriile online: libris, elefant, cartepedia, Divertalibrărie.net şi cărtureşti

Seria Destine la limită – Katie McGarry 

2 COMMENTS

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.