Theo Anghel, constructorul unei lumi excepționale-„Diabolic”
Theo Anghel, constructorul unei lumi excepționale-„Diabolic”
Titlu: Diabolic
Autor: Theo Anghel
Editura: QUANTUM
An apariţie: 2017
Format: 200 x130 mm
Număr pagini: 498
Rar mi se întâmplă să citesc. De obicei las cărțile să mă ducă în lumea creată de mintea autorului, respir în ritmul rândurilor care curg alcătuind lumi imposibil de experimentat în viața reală… las cărțile să mă citească.
„Diabolic” nu e o carte… e o excepțională incursiune într-o lume pe care tu în calitate de cititor o explorezi imediat după ce impactul cu coperta se estompează… dacă se estompează vreodată. Ce e special la coperțile acestei serii? Ei bine, sunt hipnotizante. Aș putea spune, acum, după ce am citit și ultimul volum din serie, că magia cărților lui Theo Anghel începe cu coperta. Vă mai amintiți butonul „ignition” din filmul Star Treck? Cu ajutorul lui se făcea teleportarea. În cazul cărților lui Theo Anghel, coperta e butonul cu care începe totul.
În viața reală, noi, oamenii, suntem obișnuiți să credem doar ceea ce vedem… dar dacă, după perdeaua fină a certitudinilor palpabile, există și alte posibilități? Despre posibilități, existențe și lumi, povestește atât de frumos, ca într-un scenariu de film demn de Oscar, Theo Anghel. Crezi ca exagerez? Te provoc să citești… și apoi vei vedea că nicio expunere, oricât de elocventă ar vrea să pară, nu poate evoca întocmai intensitatea trăirilor pe care cititorul seriei „Am murit din fericire” le experimentează.
Iar dacă începutul de an e despre topuri… atunci trebuie să menționez faptul că seria „Am murit din fericire” se clasează pe prima poziție în preferințele mele de fantasy ale anului ce tocmai s-a încheiat.
După ce am hoinărit prin lumi fantastice, citind „Întoarcerea”, „Chaos”, „Dincolo” și „Purgatorio”, iată că a venit și vremea să descopăr ce se ascunde în lumea pe care Theo Anghel a numit-o „Diabolic”.
Pentru cei care au citit celelalte volume din această serie, poate să apară întrebarea: „Oare e posibil ca Theo Anghel să mai reușească să surprindă cititorii, construind situații, personaje, stări, circumstanțe inedite, originale… astfel încât Diabolic să primească atribute la superlativ?!”. Ei bine, numai citind cartea poți să realizezi că Theo Anghel nu e o simplă scriitoare, ci e o minte complexă care construiește neîncetat. Lumile sale sunt alcătuite din piese de puzzle rupte atât din lumea reală, cât și din lumea fantastică, imaginea de ansamblu fiind un adevărat uragan al suspansului.
„Diabolic” nu e doar un simplu fantasy… e un fantasy excepțional, în care fiecare element, de la personaje, la dialog sau circumstanțe, au un rol esențial în construcția unei cărți pe care nu poți decât s-o adori.
Acțiunea are ritmul unui tango allegro, cu suave nuanțe de povești de dragoste. Replicile personajelor poartă uneori accente dramatice, alteori sunt pline de ironie sau umor. O astfel de nuanțare a replicilor este o caracteristică emblematică a stilului lui Theo Anghel. Presiunea și suspansul pe care cititorul le experimentează, urmează o traiectorie ascendentă, după care autoarea detensionează atmosfera cu ajutorul unei replici pline de umor.
De data aceasta, Oriana se întoarce în Chaos, apoi își reia îndatoririle. La fel ca înainte, ceasul îi dă de știre atunci când are o nouă misiune. Nimic nu este ușor… nici pentru ea, nici pentru Abel și Alma. Situațiile limită, care par fără ieșire scot la iveală caracterele personajelor, tăria lor de a face față unor circumstanțe greu de imaginat. Abel și Alma nu sunt doar un cuplu antagonic demon-înger. Ei simbolizează caracterul dual al omului, dovada că în ființa noastră, coexistă binele și răul, însă totul ține de alegere. Dincolo de simbolistica personajelor, Abel și Alma au construit – prin natura apropierii lor – o relație specială, un soi de inexplicabilă dependență, un amestec straniu de sentimente contradictorii, relevat atât de frumos, prin replici care par să se asorteze cuplurilor care se tachinează pentru că se iubesc.
Misiunile pe care le are de îndeplinit Oriana de această dată dezvăluie o lume reală plină de vicii, de nedreptăți, de inegalități. Societatea de astăzi, plină de tare, este străbătută de rău… un rău care echivalează prin intensitate cu răul forțelor malefice din lumile întunecate cu care Oriana s-a întâlnit de când a părăsit lumea aceasta.
Reapar personaje precum Viorel și Iulia. Viețile lor întruchipează lupta perpetuă a supraviețuirii într-o societate dominată de rău. Gudina, cu alura sa de filosof, eșuează în misiunea sa de recuperator, iar acest lucru generează o mare dilemă pentru Oriana. Aceasta este pusă în ipostaza de a alege între a o salva pe Alma sau a-l preda pe Gudila. Alegerile Orianei sunt întotdeauna dificile, iar acest lucru relevă faptul că linia dintre bine și rău este adesea suficient de fină, încât alegerile să nu mai fie ușoare.
Dincolo de suspansul acțiunii, gândul Orianei zboară mereu la Marc… dar revederea cu acesta pare imposibilă. Se pare că acesta a făcut un sacrificiu pentru a o salva pe Oriana, vânzându-și sufletul Iadului. Totuși, sub condeiul lui Theo Anghel, imposibilul a devenit adesea posibil… așa că va trebui să citiți cartea pentru a descoperi dacă cei doi se întâlnesc sau nu.
Dialoguri incendiare, excepțional construite sunt elemente care dau originalitate stilului Theo Anghel. Pericolul și situațiile limită, răsturnările de situații, imprevizibilul… sunt notele care alcătuiesc construcția unui fantasy perfect.
Iată câteva citate:
„
-Nu-mi vine să cred că am dormit lângă tine, pufnea Alma ca o pisică enervată în spatele meu.
-Nu te-am atins, prețioaso!
-Doar gândul că…
-Dacă te-aș fi atins,crede-mă, n-ai mai fi fost atât de tensionată în clipa asta, îi aruncă Abel, amuzat”.
„Marc fusese întotdeauna un răzvrătit care considera că singurul rol al regulilor era să fie încălcate. Chiar dacă i se impusese să nu ia legătura cu familia, el tot nu se lăsase, găsise o soluție să le poarte de grijă. Și eu care considerasem că el era un pierdut.
Nu era el, ci eu”.
„Malorum roti capul exasperat și, pentru o clipă, sângele mi-a înghețat în vene când l-am văzut privind în direcția noastră”.
„Diabolic” este un roman fantasy excepțional, cu un final pe măsură… dar despre toate acestea, veți afla pătrunzând în minunata aventură a Orianei.
Mi-am propus sa citesc si eu acesta serie. Super recenzie!
Sunt sigura ca o sa-ti placa, Iasmy!
Am tot auzit vorbindu-se despre această serie, însă nu știu sigur dacă este pe gustul meu 🙂 Totuși, nu ar strica să încerc, nu-i așa? 😀
Felicitări pentru recenzie, Rodi locco_smiley_10
Mulțumesc mult, Cos! Dacă îți place stilul fantasy, atunci această serie este una care te va prinde, cu siguranță! Pe mine chiar m-a fascinat! Merci pentru aprecieri!
Am citit doar primul volum pâna acum, dar sunt de acord, este o lume extraordinara. Felicitari pentru recenzia extraordinara!
Mulțumesc mult! Cartea este excepțională, la fel ca întreaga serie!
Rodica, recenzia ta este sublima, incitanta, stimulanta. Ma indeamna sa citesc cartea cat mai curand. Multumesc pentru festin!
Eu îți mulțumesc, Alina! Cred că e o serie care te va captiva!