Toria de Nicoleta Tudor-recenzie
Toria, de Nicoleta Tudor-recenzie
Titlul original: Toria
Editura: Librex
Seria Cercurile mistice
Volumul 3 (Volumul 1: Cercurile mistice; Volumul 2: Orașul de deasupra)
Anul aparitiei: 2017
Număr pagini: 294
Gen: Fantasy, Romantic, Aventuri
„Toria” este cea de-a treia carte din seria fantasy a autoarei române Nicoleta Tudor. În „Cercurile mistice”, am fost alături de Maria și Matei în lupta lor de a elibera șatra de un blestem greu; în „Orașul de deasupra”, am suferit alături de Mădălina, pendulând între bunul Sorin și răvășitorul Naum, între realitatea de pe Pământ și himera fascinantă de pe Toria. În „Toria”… ei bine, în „Toria”, avem ocazia de a călători în trecut, aflând povestea Căzutei, femeia pedepsită de cei de pe planeta ei pentru că s-a îndrăgostit de un pământean. Cel puțin aceasta este varianta oficială. În realitate, motivul a fost… ei, bravo, era să vă spun! Nu, nu, citiți voi și aflați! Acest al treilea volum este cu două tăișuri: continuă acțiunea din cel de-al doilea roman și aflăm informații din trecutul îndepărtat, dinaintea celor întâmplate în „Cercurile mistice”, totul prinzând sens.
În același timp, Mădălina, Naum, Maria și Matei (părinții Mădălinei) vor lupta împotriva străbunilor, pentru a scăpa Toria de sub dictatura lor. Da, ați citit bine, Mădălina și Naum.
Deși la finalul celui ce-al doilea volum, am lăsat-o pe Mădălina proaspăt căsătorită cu Sorin, în „Toria”, lucrurile se schimbă: au trecut 12 ani de la cele întâmplate, Mădălina și Sorin lucrează la același spital, ea ca pediatru, el ca ortoped. Toate bune și frumoase, până când reintră în scenă… Naum. Își face apariția chiar la spital, cu o fetiță cu ochi violet, ce și-a luxat mâna:
„- Nepoata dumneavoastră are nevoie de o radiografie. O să vă însoțească cineva.
– Și eu am nevoie de resuscitare. Mădălina, cât ești de frumoasă, îi spuse el în timp ce o îmbrățișa lung.”
Pe de altă parte, la scurtă vreme, Mădălina află ceva ce nu i-ar fi căzut bine niciunei soții: Sorin o înșeală de trei ani cu o asistentă. Ca și când nu ar fi de ajuns, o anunță pe nepusă masă că va pleca timp de 9 luni la o specializare în Germania, alături, bineînțeles, de acea asistentă. Oricât de ciudat ar părea, Mădălina se simte ușurată, eliberată de o povară și… mai puțin vinovată. Pentru că deși nu l-a mai văzut, nu a încetat să-l iubească pe Naum în acești 12 ani.
Sorin pleacă exact când intră Naum în scenă, iar el și Mădălina își continuă povestea de dragoste întreruptă în urmă cu ani de zile. În lupta lor împotriva străbunilor li se alătură părinții Mădălinei. Cum se va termina această luptă, ce va alege Mădălina (pe Naum sau pe Sorin, Pământul sau Toria, viața la spital sau viața pe cealaltă planetă) veți afla citind cartea. Pentru că finalul cărții vine la pachet cu o alegere foarte grea pe care Mădălina trebuie s-o facă.
„Vei avea o alegere grea de făcut. Vei avea de ales dacă să rămâi în lumea asta, unde îți sunt rădăcinile, sau să mergi într-o altă lume, unde îți este inima. (…) Orice hotărâre vei lua, cineva va suferi.”
Despre final pot să vă spun că m-a năucit. Nu mă așteptam. De ce? Ei, nu pot să vă dau spoilere, o să sughit de la înjurăturile voastre! Dacă, totuși, ați citit cartea sau nu vă deranjează spoilerele, dați click aici
Ce mi-a plăcut: povestea, care m-a cucerit încă de la prima carte din serie citită, stilul catchy al autoarei, care te face să parcurgi capitol după capitol, faptul că totul (cu excepția elementelor fantasy) pare desprins din viața reală, cu bune și cu rele, fără etichetări în alb și negru, acțiunea care se precipită spre final, devenind din ce în ce mai palpitantă, promovarea locurilor încărcate de mitologie de la noi din țară (peștera Polovraci, despre care legenda spune că ar fi lăcașul lui Zamolxe și de unde se culege o plantă cu proprietăți vindecătoare), și… încă un fapt inexplicabil, de care mi-am amintit în timp ce parcurgeam paginile cu incursiunea în trecut, în vremea Căzutei: într-o noapte, am visat că Nicoleta Tudor s-a întors în timp, ca să aflu apoi, că într-adevăr, făcuse o incursiune în trecut, scriind acele fragmente din carte. Mai multe detalii aflați din vise literare.
Nicoleta Tudor folosește, în cărțile ei, metafore pentru ceea ce se întâmplă în lume. În primele două cărți, pentru ecologie (căldura de pe Toria și lipsa vegetației par să tragă un semnal de alarmă asupra stării planetei), iar în cea de-a treia, ne vorbește despre dictatură, despre abuzurile făcute de cei aflați la putere, despre revolta maselor.
Ce nu mi-a plăcut: faptul că pe la mijlocul romanului, acțiunea cam stagnează și câteva greșeli de punctuație. În rest, n-am ce reproșa.
Citate:
„Chiar au efect leacurile tale pentru frumusețe? (…
– Da. Are efect. Beau ceaiul meu de tătăneasă, și pentru că ele cred că le face mai frumoase, și cei din jur le văd mai frumoase. O femeie care are încredere în frumusețea ei, e deja câștigătoare.”
Despre autoare:
Nicoleta Tudor este autoarea romanelor fantasy „Cercurile mistice”, „Orașul de deasupra” și mai nou, „Toria”. Este o persoană simpatică, pe care am avut ocazia s-o întâlnesc la mai multe lansări de carte.
Acest exemplar a fost oferit de autoare și țin să-i mulțumesc.
Carte poate fi comandată de pe Librex.ro
Felicitari pentru recenzie. Cu greu m-am abtinut sa nu dau click sa citesc despre sfarsit. Am citit primele doua volume si mi-au placut enorm, urmeaza sa ajunga si al treilea, e deja comandat. Ador seria aceasta.
A, deci pana la urma n-ai dat :)). D-asta m-am gandit sa fac asa, sa nu scriu in recenzie despre sfarsit. Daca ti-a facut cu ochiul butonul acela, iti dai seama daca scriam in recenzie, cat de greu era sa nu citesti mai jos :))
Da, Sorina, iti dai seama ca stateam si ma tot uitam la butonul ala, si mi-am impus sa nu il apas. Dar clar, daca scriai in recenzie, nu ma puteam abtine sa nu citesc. :))) Deci, mersi. :*
:-*
Felicitari pentru minunata recenzie. Daca nu as fi avut cartea, si daca nu as stii despre ce e vorba, as fi cumparat cartea imediat. E o ispita enorma! In curand revin si eu cu impresii!
Multumesc, Alina!
Foarte frumoasă recenzia, Sorina!!!!!
Imi e draga autoarea.
Multumesc! Si mie mi-e draga autoarea.
Îmi place mult cum sună 🙂 Fără doar și poate, Nicoleta Tudor a scris o serie de excepție, pe care sper că voi reuși s-o citesc și eu 😀
Felicitări pentru recenzie locco_smiley_10
Multumesc! Asa e.
felicitari pentru recenzie
EU AM DAT CLICK!Mare prostie.Acum e si cartea pe drum nu am ce face…Felicitari Sorina o recenzie minunata!
Vedeti ca daca dati click, e ca in The ring :))) Glumesc :)))))
felicitari sorina!seria asta va urma si la mine,m-am abtinut sa citesc primele doua volume pana acum.
Lectura placuta, Arci!
Multumesc tuturor!
felicitari pentru recenzie