Arhivele unor vânători de demoni în Micul Paris. Peștele mălai visează – M. K. Lynn – recenzie
Arhivele unor vânători de demoni în Micul Paris. Peștele mălai visează – M. K. Lynn – recenzie
Titlu: Arhivele unor vânători de demoni în Micul Paris. Peștele mălai visează
Autor: M. K. Lynn
Editura Petale Scrise
Anul aparitiei: 2024
Numărul de pagini: 148
Gen: fantasy, detectiv, historical romance, umor.
Bine ați venit la Cabinetul de Investigații Supranaturale al Micului Paris, unde demonii sunt capturați și exorcizați, iar oamenii – disecați și analizați!
Spre marea dumneavoastră dezamăgire, atât Șefa, cât și asistentul ei sunt plecați la Tomis – orașul maritim al desfătărilor și recreerii!… Când o să se întoarcă? Atunci când vor rezolva cazul legat de dispariția aurului din Cazinou, bineînțeles!
LISETTE GRANT-ANGHELESCU, respectabila noastră Șefă, nu are deloc încredere în membrii Comisiei pentru Suprimarea Straniilor – instituția Tomisului care se ocupă cu ținerea în frâu a demonilor marini. Cuplul Pan-Ica, proaspăt angajata Asistoantă, misteriosul Țar și legistul nebun – cum să nu-i suspecteze de toate necazurile lumii?
LEOPOLD VERNESCU, asistentul Șefei și singurul nostru chimist (exmatriculat în ultimul an de la Universitate) abia de poate ține pasul cu cea care i-a furat inima de la prima lor întâlnire. Ar face orice de dragul ei, întrucât Lisette e singurul motiv pentru care viața lui încă are un sens. Să-i aducă presa dimineața? Nicio problemă. Să piardă la cărți doar ca să o vadă zâmbind? Sigur. Ar aduce-o și din adâncurile iadului înapoi dacă ar fi nevoie!…
Dar cui îi pasă de niște amărâți obsedați de muncă? Pfff! Ce-ați spune să mergem mai bine la o cupă de înghețată? E invitația slăvitului Pière Pisicescu, medic legist cu o carieră desăvârșită!
Primele două volume din seria Arhivele unor vânători de demoni în Micul Paris, ,,Cazul inimii furate” și ,,Râde glonț de minte spartă”, mi-au oferit o experiență de uitat, motiv pentru care am așteptat cu nerăbdare apariția celui de-al treilea volum, ,,Peștele mălai visează”. Iar când a ajuns în mâinile mele, am îmbrățișat minunăția asta de carte, apoi am început să o citesc cu o nețărmurită curiozitate, pentru că eram dornică să descopăr următorul caz pe care îl vor ancheta cei doi vânători de demoni, Lisette Grant-Anghelescu și Leopold Vernescu, să mă delectez cu duelul loc verbal, un fel de joc de-a șoarecele și pisica, și să-mi iau doza de umor.
Spre marea mea încântare, ,,Peștele mălai visează” s-a ridicat la nivelul volumelor precedente. Intriga e la fel de captivantă, abundă de suspans și mister, textul e presarat cu glume tonice, iar situațiile neobișnuite în care se tot ciondănesc personajele sunt memorabile. Cu toate că pe parcursul anchetei au loc tot soiul de evenimente neplăcute sau scene tensionate, acestea nu se pot abține să nu scoată pe gură niște replici atât de amuzante, ironice sau trăsnite, încât îți vine să le notezi undeva, ca să te folosești cândva de ele.
,,-… Aveţi o manieră foarte periculoasă de gândire, domnișoară Grant.
– Ziarele liberale tot spun despre egalitatea drepturilor dintre angajatori și angajaţi, domni şi slugi. Dacă vreţi ca atmosfera din Cabinet să rămână în continuare în echilibru, aţi face bine să îmi arătați și dumneavoastră spatele gol!
Leopold își acoperi cu braţele pieptul, ca o copilă prinsă în cămașă de noapte în mijlocul zilei.
– Acest corp neîntinat așteaptă cununia, nu mă dezonorați dumneavoastră așa pe nepusă masă!”
Ca și în cazul celui de-al doilea volum din serie, acțiunea din ,,Peștele mălai visează” s-a concentrate mai mult pe latura romantică și pe trăirile emoționale ale celor doi protagoniști, cu deosebirea că, de această dată, au fost oferite mai multe amănunte despre trecutul fiecăruia sau amintiri ale neobişnuitei ei copilării, iar atracția dintre Lisette și Leopold parcă a mai crescut în intensitate și a devenit tensionată.
Lisette Grant-Anghelescu, Șefa Cabinetului de Investigații Supranaturale din Micul Paris, care se trage dintr-o familie de viță nobilă, se abține să-și manifeste atracția față de asistentul ei, considerând că e josnic să profite de statutul său superior în societate doar pentru poftele trupului. Mai mult decât atât, ei nu-i dă pace gândul că Leopold a prins-o într-un moment de maximă vulnerabilitate și că a văzut ,,întreaga ei colecţie de frici mărșăluind una după alta ca la o paradă”.
,,Dacă asistentul i-ar fi scos de pe ea lenjeria cu doar o zi mai înainte, şi-ar fi ieșit din minți de ruşine.
Dar ce mai conta goliciunea trupului, când cel pe care îi considera cel mai apropiat prieten văzuse sufletul ei cu totul și cu totul respingător?”
Spre deosebire de Lisette, Leopold Vernescu, asistentul şi chimistul Cabinetului de Investigaţii Supranaturale al Micului Paris, nu face parte din familiile înstărite, ci este fiu de fermieri brașoveni exmatriculat de la Universitate în ultimul an. Prietenia domnișoarei Grant este singurul lucru la care ţine mai mult decât la propria viaţă, şi nu ar rezista să fie alungat de la Cabinet, motiv pentru care păstrează pentru sine că este îndrăgostit de Lisette. De altfel, nici nu-și face idei în legătură cu ea, crezând că tinerei nu i-ar plăcea să fie ținută în brațe de un sărăntoc ca el.
,,Leopold se obișnuise cu invidia ce îi mai răscolea sufletul din când în când. Bunăoară, până nu demult, nu-l putuse suferi pe Petre Pisicescu, medicul legist al Cabinetului de Investigaţii Supranaturale și tânărul care făcuse nenumărate avansuri domnișoarei Grant, pe care o cunoştea din copilărie. Și el, și Pancă aveau același avantaj pe care Leopold nu l-ar fi putut dobândi niciodată – sângele nobil.
Un om de pe stradă, lipsit de avere şi perspective, cum era Leopold Vernescu, nu avea niciun drept să viseze la Lisette Grant-Anghelescu – fiică de nobil, văduvă de alt nobil si dependentă de aprobarea tuturor celorlalți nobili pentru a putea munci la Cabinet.”
Acțiunea din ,,Peștele mălai visează” se continuă de unde a rămas în ,,Râde glonț de minte spartă”. Lisette și Leopold au fost trimiși în Tomis de însuşi Ministrul de Interne pentru a investiga dispariţia celor o sută de kilograme de aur din Cazinou. Pentru asta ei trebuie să colaboreze, în această misiune, cu membrii Comisiei pentru Suprimarea Straniilor, instituția Tomisului care se ocupă cu paza orașului și cu ținerea în frâu a demonilor marini. Doar că această comisie nu pare să ştie prea multe despre caz, iar modul în care membrii ei (Cuplul Pan-Ica, proaspăt angajata Asistoantă, misteriosul Țar și legistul nebun) se grăbesc încontinuu să termine investigația Cazinoului îi dau Şefei Cabinetului de bănuit. Se știe că, de nenumărate ori, creaturile mării au încercat să facă Cazinoul să dea faliment, furând aurul din subsoluri în moduri numai de ei ştiute, dar de fiecare dată membrii Comisiei au reușit să găsească bunurile sustrase, însă, de această dată, lucrurile se petrec puțin diferit. Lisette și Leopold au de gând să facă o investigație în această chestiune.
,,Făcându-i semn lui Leopold să se retragă, Şefa păși spre victime. După o scurtă examinare, ea își întoarse capul spre asistent.
– Au murit înecaţi. Acum un ceas sau poate mai puțin.
– Nu se poate, murmură Asistoanta, îngrozită. Demonii apelor nu omoară! Nu au ucis niciodată vreo slugă a Cazinoului în timpul celorlalte jafuri!
– Atunci ceva i-a făcut să își schimbe scopurile, zise Leopold. Dar adevărata problemă e că Directorul și ceilalți membri ai Comisiei știu asta, iar noi suntem ultimii care au fost conduși către subsol și, deci, am devenit suspecți.”
,,Peștele mălai visează” – un historical romance autohton, care ne poartă în vremuri demult apuse, condimentat cu elemente de fantasy, mister si romantism. Vă recomand să-l citiți pentru că merită. Veți avea parte de o aventură de neuitat!
Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: bookzone, libris şi cărtureşti
