Balamuc la București de Sylvain Audet-Găinar - Crime Scene Press - recenzie

Balamuc la București, de Sylvain Audet-Găinar – Crime Scene Press – recenzie

Balamuc la București

Autor: Sylvain Audet-Găinar

Crime Scene Press

DU  RIFIFI A  BUCAREST
Traducere din franceză Delia Tuică
Număr pagini:  235

 

Arthur, un tânăr francez de treizeci de ani, născut în România la începutul anilor ’80, sosește la București pentru a intra în posesia moștenirii lăsate de un unchi, despre care nu știe absolut nimic.

Când ajunge în locuința enigmaticei rude, Arthur e luat în primire de un comitet de întâmpinare violent. În mod limpede, unchiul a dus o viață mult mai complexă și mai periculoasă decât crezuse el – altfel, de ce ar roi o sumedenie de personaje dubioase în jurul unui simplu proces de succesiune? Sigur, nu ajută nici faptul că unchiul a făcut parte din anturajul dictatorului, că a fost implicat într-un proiect secret sau că a fost filat de Securitate…

Pus în postura de detectiv amator, Arthur încearcă să dezlege misterul existenței unchiului său, punându-și de multe ori viața în pericol și făcând descoperiri șocante. Iar singurul lui sprijin este umorul debordant, dar și o serie de prieteni pe care și-i face pe parcursul tumultuosului sejur în oraș.

O perspectivă unică asupra societății românești din trecut și din prezent, realizată cu multă pricepere și haz.

 

  „Începând ca traducător de romane polițiste, Sylvain Audet-Găinar și-a descoperit vocația de scriitor de romane polițiste.”(George Arion)

  Un autor nou pentru mine, dar ale cărui cărți le voi aștepta în continuare cu nerăbdare.

  Mărturisesc că citind romanul m-am gândit de multe ori că am râs atât de mult numai când am citit cartea lui Eugen –Ovidiu Chirovici  “Cine a ucis-o pe Nora Jones”.

  Subiectul ar putea fi unul simplu: Arthur un tânăr francez, născut în România, sosește la București pentru a intra în posesia moștenirii lăsate de unchiul său, fratele mamei. Ea plecase cu un bebeluș, se stabilise în Alsacia, se căsătorise cu un profesor de istorie medievală, și împreună îi oferiseră copilului un cămin cald și o creștere și educație deosebită. Singurul punct slab și niciodată discutat cu mama sa era fratele ei  rămas în țară, pe care din motive numai de ea știute și nepovestite de-a dreptul îl ura.

  Așa că Arthur îndrumat de avocat și notar își ia în primire moștenirea, un apartament imens, aflat în “buricul târgului” și bani în conturi. Află de aemenea că unchiul său, Mircea Dumitrache, a fost un reputat medic ginecolog și profesor la facultate, o adevărată somitate în domeniul lui.

  Sosirea la apartament este marcată de busculada cu un intrus, dar și de o “vizită” la urgențe, unde o cunoaște pe tânăra doctoriță Iulia Grigorescu (despre care va afla ulterior că i-a fost studentă unchiului său). Cere noi lămuriri de la notar referitor la testament, dorind să știe dacă nu mai sunt și alți moștenitori,dar e singurul.

Atunci cine și ce caută?

  Pentru că atacurile și rascolirea locuinței continuă, va fi chiar nevoit să reclame la poliție evenimentele.  Dar i se pare că nu este luat în serios, așa că hotărăște să cerceteze și pe cont propriu.

  Vizita la cimitir în căutarea mormântului îi aduce în cale alte personaje,pe tatăl doctoriței care l-a ajutat și a două oară și pe fiul ei Răzvan. De fapt când Iulia îl peticise a doua oară, la apartament venise cu băiatul. Acesta găsise o cutie bine ascunsă cu două fotografii: una cu o femeie frumoasă și un bărbat în fundal, la Coloana Infinitului și alta cu un copil de 5-6 ani care semăna leit cu el. Tot Răzvan este cel care găsește mormântul în cimitir.

  Sfătuit de Tudor, prietenul său, un foarte bun IT-ist și ajutat de el pe căi mai întortocheate, dar mai ușoare, Arthur ajunge la Lavinia care lucra la arhivele statului.

  Ajutat de  ea cercetează dosarul unchiului, în arhivele securității (CNSAS). De acolo și de la un priceput cercetător istoric,precum și din actele găsite de  Lavinia, va afla că femeia din poză era soția prietenului unchiului său,că avuseseră o relație toridă,din care se născuse un copil.  Apoi femeia plecase în Germania după soț, iar copilul murise.

  Atacat din nou de intrus,Athur scapă, dar acesta moare, așa că poliția va stabili cine este.  Așa află că intrusul era fiul unui fost spion. Arthur mai află că unchiul ar fi fost implicat în două proiecte medicale, ultra secrete, că ajunsese în sferele puterii, aproape de dictator.

  Va înțelege mai bine realitatea românească a vremurilor dinainte de revoluție din discuția cu vecina de apartament. Soție de nomenclaturist,ea fusese toată viața ziaristă la “Scânteia”. Vecina îi face o radiografie a vechii societăți, a mentalităților, a urmaririlor făcute de securitate, a tăcerii oamenilor, a secretelor niciodată spuse cu voce tare.

  Crescut în altă lume lui Arthur îi pare totul ca un puzzle uriaș și amenințat de-o voce la telefon, va renunta la investigarea trecutului, văzându-și de viața lui și de persoanele nou venite în ea.

  Interesantă este descrierea  și percepția asupra societății de după revoluție, care nu se deosebea atât de mult de cea veche. Funcționau și acum pilele, relațiile, cunoștiințele utile, secretele, serviciile cu alte denumiri, dar cam aceeași oameni, cu alte cuvinte vorba proverbului “aceeași Mărie cu altă pălărie”.

  Este extrem de amuzant cum descrie autorul curiozitatea și bârfa vecinilor, a vânzătorilor, reacțiile oamenilor, viața în general.

  Cu un ton vesel și o scriitură impregnate de un umor fin, Sylvain Audet-Găinar face o radiografie corectă a societății actuale și în paralel a vremurilor trecute.

  Nu de puține ori, în timp ce citeam și râdeam, mă gândeam că e cam de plâns totuși faptul că pare să nu se fi schimbat nimic, doar numele unor instituții și unii “jucători” din societate.

  Mi-a plăcut foarte mult cartea, povestea, modul cum este spusă,tristețea și seriozitatea faptelor și întâmplărilor, chiar dacă relatarea e făcută într-un mod amuzant …sau poate tocmai de aceea.

Sper să mai citim cărți ale autorului,poate chiar o continuare a actualului roman.

Iată și câteva păreri avizate:

„M-a captivat imediat intriga, care începe în forță și nu slăbește niciodată ritmul.”(Suzanne Max)

„Ce mi-a plăcut foarte mult la acest roman sunt ritmul lui, situațiile burlești, la fel cum burlești sunt și unele personaje. […] Bravo și mulțumesc, domnule autor, pentru acest prim text minunat.”(Colectif Polar)

„O carte plină de culoare, care oferă o perspectivă interesantă asupra României.”(Țăndărică)

Felicitări Sylvain Audet-Găinar!

Carte disponibilă pe site-ul Crime Scene Press

Verifică disponibilitatea cărții în librăriile online: libris, elefant, cartepedia, librărie.net şi cărtureşti

Recenzii cărți

Balamuc la București de Sylvain Audet-Găinar – Crime Scene Press

***Arcidalia Ghenof(Arci)***Sunt o mamă şi o bunică împlinită, pe primul loc fiind întotdeauna familia. Îmi place muzica de calitate, îmi plac călătoriile (din păcate acum doar virtual), îmi place să-mi fac prieteni cu aceleaşi preocupări ca şi mine. Dar marea mea pasiune (aproape un drog) sunt cărţile, citesc orice gen, dar preferatele mele rămân thrillerele. Lecturile m-au ajutat întotdeauna să evadez din cotidian şi să trec peste toate greutăţile. Şi aşa, ca să închei un cerc, în adolescenţă am colaborat la o revistă, acum la un site care simt eu că mă reprezintă, chiar dacă de mult timp nu mai pot purta tocuri. Mă bucur să fac parte din echipa voastră! (mai întineresc şi eu puţin)

4 COMMENTS

    • Multumesc Ro! Este o carte foarte interesanta,realista,cu actiune si mici mistere dar impregnata de un umor fin.

  1. Multumesc din suflet pentru aceasta rencenzie entusiasta. Ma simt foarte onorat si fericit ca cartea v-a placut. 🙂 Urmatorul volum va fi publicat in 2022, tot la Crime Scene Press.

Leave a Reply

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.