Block 46, de Johana Gustawsson – Editura Tritonic – recenzie

Block 46

Johana Gustawsson

Editura Tritonic – 2019

Traducere din franceză: Claudia Dionise

Număr pagini: 331

   “Fostă jurnalistă pentru televiziunile și presa franco-spaniolă, Johana Gustawsson trăiește la Londra cu cei trei fii și soțul. Lăudat de cititori și apreciat de critica internațională, „Block 46” primul ei roman se strecoară în inima nebuniei criminale naziste și revigorează amintirea Holocaustului. „Mör”, a doua anchetă a duetului Emily Roy și Alexis Castells, se întoarce la rădăcinile unui alt rău, în secolul XIX, la Londra, pe străzile străbătute de Jack Spintecătorul. „Sång”, care va fi publicat în septembrie, plonjează de această dată în trecutul tulbure al epocii lui Franco. Laureată cu premiile Nouvelle Plume d’argent, Marseillais du Polar, Balai de la Découverte și Balai d’Or, seria romanelor Roy & Castells a cucerit douăzeci de țări și va fi în curând transpusă pe ecran de grupurile Banijay și Alexandra Lamy.”

   “Falkenberg, Suedia. Comisarul Bergström descoperă cadavrul unei femei mutilat oribil.

   Londra. Profilerul Emily Roy investighează o serie de crime ale unor copii, care prezintă aceleași leziuni ca victima suedeză: traheea secționată, ochii enucleați și un misterios Y gravat pe braț.

   În Suedia, Emily se întâlnește cu o veche cunoștință: Alexis Castells, un scriitor fermecător, specializat în criminali în serie. Împreună, aceste două personalități discordante, se îmbarcă într-o vânătoare care îi va conduce spre atrocitățile lagărului Buchenwald din 1944.”

    Am avut unele reticențe când a apărut cartea. În primul rând, sincer, nu-mi prea place stilul scriitorilor nordici, dar Johanna Gustawsson mi-a arătat că se poate și altfel. Apoi titlul mi se părea ciudat și nu mi l-am putut explica decât citind cartea.

   Dar m-a tentat mai ales existenta cuplului de femei, personajele principale, care împreună cu poliția rezolvă crimele. N-am mai întâlnit de la romanele lui Tess Gerritsen un duo feminin  atât de bine armonizat. În general  protagoniștii sunt detectivi sau detective singuri, iar în cazul unui cuplu un “el” și o ”ea”.

    La Tess Gerritsen cuplul este format dintr-o detectivă Jane Rizzoli și prietena ei medic legist Maura Isles. La Johanna Gustawsson cuplul este mai atipic: Emily Roy  e un profiler de la Canadian Mounted Police, împrumutat de Scotland Yard pentru aceste cazuri, și prietena ei Alexis Castells, o scriitoare franceză de “true crime”. Un duo original pe care-l vom întâlni și în alte romane ale autoarei, pentru că Block46 este primul thriller din “Seria Emily Roy și Alexis Castells”

   Povestea romanului își are rădăcinile undeva în trecut, în perioada războiului, în crimele și experimentele naziștilor. Acțiunea curge pe două planuri: trecut și prezent.

   Prezentul începe la Londra, o expoziție de bijuterii Cartier care comemorează 70 de ani de la Eliberarea Franței. Absentă este însă chiar personajul central, noua creatoare Linnea Blix. Prezentă toată lumea bună printre care: Paul și soția lui Alba, proprietarii galeriei, bijutierul Richard Anselme maestrul și mentorul Linneii și Alexis, scriitoare și prietenă a ei. Apare și Peter Templeton iubitul și partenerul Linneii de 6 luni și toți sunt convinși că aceasta, aflată în vacanță în Suedia, a pierdut avionul.

   Linnea “se exila” două luni pe an la Falkenberg, pe coasta de vest a Suediei, unde avea o casă. În timpul acesta pe care ea îl numea “capriciu de divă” nu dădea semne de viață dorind “să-și încarce bateriile”. Și totuși n-ar fi lipsit de la “seara ei” așa că este anunțată poliția.

   Când poliția din Falkenberg îi anunță că au găsit-o pe Linnea, Alexis, Alba, Paul și Peter pleacă în Suedia. Cadavrul găsit este mutilat, dar Alexis identifică corpul după tatuajele pe care le avea.Tot ea este cea care se oferă să golească casa, dorind să vadă ce viață a avut prietena ei acolo, dar și dacă ar găsi niște indicii care să explice cine este vinovatul.

   Cam în același timp la Londra se descoperă cadavrele a doi copii dispăruți, mutilate la fel ca Linnea. Este momentul când Scotland Yardul o “împrumută” pe Emily Roy, profilerul Canadian și încep cercetările extinse în cele două țări.

  Emily o cunoștea pe Alexis, trecuturile lor au propriile umbre și dezamăgiri, atinse doar tangențial în carte, așa că încep amândouă colaborarea  cu poliția.

   Cercetările încep în Suedia cu vecinii Linneii: Stellan Eklund-fost polițist, prieten din copilărie cu victima, vecina ei Anne care se dovedește a fi fost și o bună prietenă, fostul ei soț Karl Svensson sculptorul, care cumpărase o casă aproape de ea. Află că și Richard Anselme s-a întâlnit cu ea în Suedia, așa că cercetează toate alibiurile și motivațiile, excluzând pe rând fiecare personaj.

   Existența cadavrelor din Londra și Suedia o determină pe Emily să ceară dosarele cazurilor de dispariție de copii pe o perioadă mai lungă. După cercetarea cadavrelor își dă seama că au fost doi criminali “dominant și dominat”, unul dădea ordinele și plănuia altul executa întocmai, cel mai sigur era vorba despre un tată și fiul lui. Moartea Tatălui determinase “ucenicul” să schimbe anumite detalii pentru a-și lăsa propria “amprentă”.

   Descoperirea beciului secret de sub casa lui Karl (despre care el nu știa) și a conținutului acestuia le dau un indiciu important aflând că proprietarul  fusese un oarecare Erich Ebner (care lucra la o casă mortuară). Ebner avusese un fiu Adam, care-l vizita în vacanțe și despre care o prietenă le povestește cum chinuia și omora animalele.

Dar cine era Erich Ebner?

Acesta este momentul în care trecutul se îmbină cu prezentul.

   Erich Ebner, student neamț la medicină, își pierduse familia pe drumul spre lagăr și în momentul când crede că va muri și el ajunge “mâna dreaptă” a lui Horst Fleischer, ofițer superior al armatei naziste. Fleischer, supranumit “Călăul” sau “Măcelarul”, făcea experimente pe cadavre și mai ales pe copii, îl ia pe Ebner ca ajutor. Se va dovedi apoi că Fleischer avea socotelile lui care-l determină chiar să se împrietenească cu deținutul.

  Ebner avea și el gândurile lui și “acceptă prietenia” nazistului aflând tot ce se putea despre lagăr și evenimente, încercând să-i ajute pe deținuți .

   Și așa, în lagărul de la Buchenwald, în “BLOCK46”, baraca numită și “anticamera morții”, aveau loc cele mai crude experiențe.

   Se pare că atunci când aliaţii preluaseră lagărul, Ebner îl ucisese pe Fleischer, apoi pentru că avea și rădăcini suedeze se stabilise în Suedia, unde murise la 93 de ani.

   Adam, fiul lui, crescuse între mamă, al cărei nume îl purta, stabilită la Londra și recăsătorită, și Tată, pe care îl vedea ca pe un erou scăpat din lagăr. Perioadele petrecute cu acesta, modul cum îl învață să urmărească, să vâneze și să ucidă prada îl fac să devină persoană  dominată, și mai apoi să îi facă plăcere să acționeze singur.

   Polițiștii cercetează pivnița de sub casa lui Karl, găsesc scheletele cadavrelor unor copii puse pe rafturi ca niște trofee, apoi la o altă proprietate găsesc cadavre îngropate, și mai sunt şi  cadavrele din Londra, pe care Adam o transformase în “terenul lui de vânătoare”

Emily și Alexis fac conexiunile și deși profilerul este atacată și aproape ucisă, poliția prinde criminalul și o salvează.

Prinderea criminalului, care acum purta un alt nume se dovedește a fi grea, dar uciderea Linneii (care nu era planificată doar că ea îl recunoscuse) a fost piatra care a rostogolit tăvălugul.

Sigur că va veți pune multe întrebări așa cum am făcut-o și eu.

   Oare Ebner, băiatul sensibil, iubitor de literatură (avea pe braț și un tatuaj cu un citat), a putut fi atât de dezumanizat în acel lagăr și-n Block 46 încât să ajungă peste ani un ucigaș? Dacă nu, cine este Ebner de după război?

Cum a putut fi atât de crud să-și transforme fiul într-un ucigaș cu sânge rece?

   Dar oare ar fi putut dacă Adam nu avea el însuși pe lângă un mare grad de inteligență un la fel de mare grad de nebunie, care să-i permită să pară normal în jurul oamenilor?

Ce putere pot avea polițiștii și mai ale profilerii să-și continue viețile după ce văd asemenea orori?

Pentru că autoarea ne prezintă și viețile lor personale și poveștile care se leagă între personaje.

Dar că să aflați răspuns la toate întrebările trebuie să citiți cartea.

   Felul în care autoarea concepe  povestea  pe două  planuri: prezent și trecut, face mai ușoară citirea ei, ținând cont de cruzimea subiectului.

   Flashurile gândurilor ucigașului te fac de la bun început să te întrebi cine este, ce legătură are cu trecutul, de ce face ceea ce face.

   Dacă nu erau planurile alternative mi-ar fi fost greu să citesc, cred că mi-am “făcut norma” cu cărțile care tratează războiul, lagărele de exterminare, experimentele naziste. Dar așa a fost chiar interesant să văd din nou cum trecutul afectează prezentul.

   Dacă încă nu ați făcut-o trebuie neapărat să citiți romanul “BLOCK 46”, care este nu numai cartea de debut a autoarei, dar și primul volum al unei serii.

Și acum așa cum v-am obișnuit iată și câteva păreri avizate:

   „Excelentă. O carte cu psihopați/criminali în serie ceva mai atipică, deoarece rădăcinile acestora pornesc hăt-departe, tocmai în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, în lagărul de concentrare de la Buchenwald. Teribile vremuri, care ar explică, parțial, comportamentul deviant al criminalului și violența deosebită a acestuia. Până la un anumit punct.” – Liviu Szoke

  „Un debut îndrăzneț și obraznic al unui autor talentat. Vestește începutul unei noi serii palpitante.” – R J Ellroy

„Block 46 este un amestec unic și înfricoșător între atmosfera întunecată a Nordic Noir-ului, sensibilitatea autorului său francez și povestea unui brutal asasin în serie. Cititorii de ficțiune hardboiled se vor simți că acasă în lumea Johanei Gustawsson. Block 46 nu este pentru cei slabi de inimă și nu trebuie ratat.” – Crime by the Book

Cartea Block 46, de Johana Gustawsson o găsiţi pe site-ul Editura Tritonic.

Recenzii cărţi