Darul iubirii de Khalil Gibran-Editura Herald-recenzie
Darul iubirii, de Khalil Gibran-Editura Herald-recenzie
Traducere din limba engleză și introducere: Mihai Claudiu-Mării
Ediția a 5-a
Editura Herald
Colecția Înțelepciunea inimii
Anul apariției: 2017
Număr pagini: 240
Khalil Gibran (1883-1931) a fost un poet, filosof, prozator și eseist libanez. În copilărie a emigrat în Statele Unite ale Americii, unde a început să studieze artele plastice. În apropierea Primului Război Mondial, Gibran a fost preocupat de idealul dezrobirii țării sale de sub asuprirea otomană. În 1898 se întoarce în Liban. Era implicat politic și nutrea ideea necesității creării unei ligi a intelectualilor libanezi din Statele Unite, care să militeze pentru eliberarea țărilor arabe de sub stăpânirea otomană. Stilul său romantic a stat la baza renașterii literaturii arabe moderne.
Așa cum vă relatam într-o recenzie anterioară, am descoperit nu demult o colecție admirabilă a Editurii Herald, și anume ,,Înțelepciunea inimii”, a cărei literatură se identifică prin bătăile inimii ce sunt mai puternice decât orice, prin glasul iubirii ce ne dictează sau ar trebui să ne dicteze calea pe care s-o urmăm, astfel încât să ne înconjurăm de tot ceea ce este mai frumos pe lume. După ce am făcut cunoștință cu năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea, am decis să mă delectez cu fragmente din fascinanta operă a scriitorului libanez Khalil Gibran.
Am citit ,,Darul iubirii” – o antologie ce adună laolaltă secvențe semnificative din creația acestui artist al cuvântului – și am fost fermecat de modul în care scrie, în care își proiectează gândurile și, mai ales, sentimentele pe foaia de hârtie. Pe măsură ce citești această carte, îți dorești din ce în ce mai mult să nu se termine, speri din tot sufletul că izvorul din care răsar cuvintele să nu sece prea curând. Te lași purtat de curenții reci și învolburați, simțind cum fiecare cuvânt sapă până în cel mai adânc cotlon al inimii tale…
Gibran s-a considerat întotdeauna un pictor, însă notorietatea și-a dobândit-o datorită cărților publicate. Nu există nicio îndoială că rândurile scrise de el stârnesc în imaginația cititorului imagini superb pictate, încărcate de frumos și de o feerie inefabilă. De aceea, poate fi considerat un artist desăvârșit, complex.
Opera sa contribuie la dezvoltarea literaturii arabe moderne, fiind ,,formatoare de conștiință întrucât Gibran ne îndeamnă neîncetat să redescoperim partea spirituală a vieții; mai presus de toate, el ne amintește, într-un mod emoționant, că omul este dator să lupte neobosit pentru libertatea și demnitatea sa, că sufletul se îmbolnăvește în lipsa frumuseții și a iubirii.”
Inspirația și-o găsește în tradiția islamică, însă scriitura sa este marcată de influențe occidentale ce nu fac altceva decât să sporească farmecul scrierilor prin promovarea lumii orientale prin raportare la valorile occidentale. În ciuda diferențelor dintre Orient și Occident, sufletul omului este același, iar iubirea și frumosul trebuie să facă parte din existența fiecăruia…
Volumul de față debutează printr-o selecție de extrase din corespondența purtată de Kahlil Gibran și Mary Haskell – muza sa – numită ,,Portret în peniță”. Toate rândurile adunate aici sunt sugestive pentru filosofia de viață a lui Gibran, pentru viziunea sa asupra universului, nelipsită de realism și, pe alocuri, de un strop de romantism.
,,Căsătoria dintre doi oameni inteligenți se întemeiază pe o prietenie trainică – împărtășirea unor idealuri, o viziune comună asupra lucrurilor și o înțelegere subtilă a visurilor și gândurilor celuilalt.”
,,Ce este poezia? O prelungire a văzului… iar muzica, o prelungire a auzului.”
,,Legătura dintre noi e cel mai frumos lucru din viața mea… din toate viețile mele. Este veșnică.”
Ulterior, avem șansa să descoperim fragmente din ,,Nebunul”- o colecție de parabole, ,,Deschizătorul de drumuri” – o culegere de aforisme și cugetări, ,,Nisip și spumă” – parabole și aforisme.
Țin să mă opresc asupra a două opere, pe care le-am apreciat în mod deosebit, și anume ,,Profetul”, respectiv ,,Grădina Profetului”. Prima a fost publicată în 1923 și descrisă de Mary Haskell drept ,,cartea cea mai plină de iubire din câte s-au scris vreodată”, iar cea de-a doua, continuarea, postum, în 1933.
După 12 ani în care a locuit printre străini, profetul Almustafa are de gând să se întoarcă pe meleagurile natale, fiindcă vasul cu care va călători ajunge, în sfârșit, în portul cetății Olphales. Bărbatul, iubit de oameni, considerat un mare înțelept, este condus de locuitorii cetății, întristați de faptul că acesta va pleca, că îi va părăsi. Pentru a-i amâna pe cât posibil plecarea, din mulțime ies la iveală numeroși oameni, bărbați și femei, din diferite clase sociale, care, în frunte cu ursitoarea Almitra, îi adresează întrebări profetului, cerându-i să le vorbească despre iubire, căsătorie, timp, a dărui, libertate, durere, prietenie, frumusețe, moarte, despărțire etc.
Despre prietenie
Și un tânăr spuse:
,,Vorbește-ne despre Prietenie”.
,,Prietenul e răspunsul pentru nevoile tale.
El e ogorul tău, pe care-l semeni cu iubire și ale cărui roade le culegi cu recunoștință.
[…] Când prietenul îți spune sincer ce gândește n-ai să te temi să-l contrazici, dar nici n-ai să te-abții, dar de-ar fi să-i dai dreptate.
Și-atunci când e tăcut, inima ta nu încetează s-o asculte pe a lui ;
Căci fără de cuvinte, între prieteni, gânduri,
Dorințe și așteptări, toate se nasc și sunt împărtășite cu o bucurie nemărturisită.
[…] Căci e-n zadar să-ți cauți prietenul doar ca să îți omori timpul.
Ci trebuie să-l cauți întru trăirea fiecărui ceas.
Pentru că e menirea lui să-ți fie alături la nevoie, dar nu să umple golul dinăuntru-ți.
Și-n vraja prieteniei, lăsați să fie loc de voie bună și de bucurii împărtășite.
Căci inima își află dimineața și trezirea în roua clipelor mărunte.”
În ,,Grădina Profetului”, Almustafa ajunge pe insula natală, unde este întâmpinat cu brațele deschise de vechile sale cunoștințe. Aceștia îl privesc ca pe un mare învățat, ca pe un om deosebit, excepțional. El nu încetează să le împărtășească fărâme din înțelepciunea sa nemărginită, totul fără a renunța la modestie și la smerenie, două virtuți pe care le dezvăluie permanent.
E imposibil să nu apreciezi ideile și modul în care Khalil Gibran le transmite cititorului. Din acest motiv, țin să vă recomand volumul ,,Darul iubirii”, un prilej pentru a evada din rutina zilnică, pentru a vă lăsa sufletul să se înalțe odată cu lexemele însuflețite!
LECTURĂ PLĂCUTĂ!
Cartea Darul iubirii, de Khalil Gibran poate fi comandată de pe site-ul Editura Herald
Verifică disponibilitatea cărţii în librăriile online: libris, elefant, cartepedia şi cărtureşti
Herald are carti faine. Bravo. Faina recenzie !
Așa este, Vero 🙂 Mulțumesc!
Interesanta cartea! Fain articol!
Thanks 🙂
Dragut! eu am citit „Aripile frante” de Khalil Gibran
Chiar sunt curios să-ți aflu impresiile despre titlul cu pricina 😀
Felicitari Cosmin!Se vede ca te-a prins cartea.
Mulțumesc, Arci 🙂