Duel poetic: Si ma duc, mari, ma duc&Indoiala…
Duel poetic: Şi mă duc, mări, mă duc&Îndoiala…
Și mă duc, mări, mă duc.
Georgiana Călinescu
Și mă duc, mări, mă duc…
De dor cald să mă usuc…
Și-am să mor, mări, de dor
Tot la spartul stelelor,
De dorul de dimineață
Care-i tot ca o dulceață,
Dulceață de maci cu rouă
Ce mi-a frânt inima-n două…
De dorul de la amiază,
Ce mă ține noaptea trează,
M-am ferit și m-am ascuns
Ca s-ajungem la apus,
Când mă mor de dor de seară
Care-i tot ca o povară
Ce-mi apasă sufletul
Și cu jar îmi arde trupul !
Mă înalță, mă coboară,
Sau mă face de ocară,
Mă urăște, mă iubește
Și în brațe mă topește !
Mă sărută, mă aruncă
Și-apoi strigă că-s urâtă,
Bin’că-i noapte neagră, mată
Și-mi acopăr fața roată
Cu dor mut de supărare
C-am fost verde ca o floare…
Veştejitu-m-aş de jale
Dacă-mi iese doru-n cale!
Și mă joc, mări, mă joc,
Pe la poarta cu noroc
Și norocu’i dat la lume,
Mie-mi dă doar cu fărâme!
Și mă duc, mări, mă duc
De dor cald să mă usuc…
Și-am să mor, mări, de dor
Tot la spartul stelelor…
Și mă duc, mări, mă duc
Unde drumu’nu-l apuc…
Și-am să mor de drag de viață,
Care-i tot ca o dulceață…
Dulceață de maci cu rouă
Ce mi-a frânt inima-n două…
Și-am să mor, mări, de dor…
Tot la spartul stelelor…
Îndoiala…
Elena Moisei
Când sămânța încolțește,
Pe-un teren viran, propice,
Jurăminte se pot șterge…
Poți să zici orice ai zice…
Nu mai cred că marea-i verde,
Nici albastră nici adâncă…
Nu știu cine te va crede,
Chiar de mori lovit de stâncă…
Jurăminte-s inutile…
Cine poate te convinge,
Nu știu ce și nu știu cine,
Supărarea s-o poți stinge…
Îndoiala când apare,
Totu-n jur te amețește…
Plouă într-o zi cu soare…
Și-un castel se prăbușește…
Egalitate!
Amandoua poezii au farmecul lor. Nu sunt un fan al poeziei dar atat cat pot spune 😀 inclin spre poezia Elenei Moisei 🙂 . Oricum felicitari ambelor!!
La fel de frumoase, amândouă!
Foarte frumoase! Felicitari amandurora! locco_smiley_10
Ambele sunt foarte frumoase, dar intr-un fel, prima m-a atras putin mai mult.